Reader’s block
Stiti cu totii ce vreau eu sa zic cu titlul asta. In viata fiecarui cititor isi baga coada din cind in cind demonul lehamitei si-al lipsei de chef. Cind orice pare mai interesant decit sa citesti: sa gatesti, sa umbli de nebun prin magazine in cautarea hanoracului ideal (daca esti cititoare, nu cititor, asta e un fel de cautare a pietrei filozofale intr-un morman de sclipici, paiete si strasuri – ia uitati-va aici, la Siempre Contra), sa zapezi ore in sir la tv, sa. In viata mea demonul asta a triumfat de (mult) prea multe ori. Recordul lui a fost de un an intreg in care si-a facut de cap cu creierul meu.
Nu stiu daca va spune ceva „com’ e possibile/un ano senza te/ adesso scrivi aspettami/ il tempo passera / un anno non è secolo / tornero / com’e difficile / restare senza te” la-la-laaa 
– e un slagar de acu’ o suta de ani pe care nu sint in stare sa-l gasesc pe internet (mi-ar fi placut sa pun aici macar o data un link de-ala frumos pe care sa faci click si sa-ti cinte… of, ar trebui sa fac un curs intensiv de alfabetizare…). De fiecare data cind se aude in interiorul meu com’e possibile/ un ano senza teee… nu, nu ma gindesc la nici un iubit din trecut sau prezent, ma gindesc pur si simplu la anul in care n-am citit nici o carte. Si ma intreb cum am trait anul ala!
De data asta nu e asa de tragic, da’ nici bine nu e. De zile intregi sar de la una la alta si nu reusesc sa ma concentrez si sa termin ceva. Am inceput un Balzac, un Nadine Gordimer, un D.M. Thomas, un Kristeva, un Aitmatov (da, acela), un Iordan Chimet, un Michael Haulica, un Didier Anzieu… si-oi mai fi uitat. Ma mai asteapta plini de speranta un turc, doi rusi, un portughez, (cel putin) doi americani, niste romani, un sirb si trei greci antici Din fericire, urmeaza vacanta asta de doua saptamini in care sint foarte hotarita sa nu iau la mine mai mult de trei carti. Ba nu, patru. Acum trebuie sa le aleg pe fericitele trei finaliste . Last call, ladies and gentlemen, place your bets…
Vor fi, deci:
Michael Haulica, Asteptind-o pe Sara
D.M. Thomas, Ultimul vis al lui Freud
Didier Anzieu, Psihanaliza travaliului creator
Michael Ende & Iordan Chimet, Impreuna cu Elli in Imaginaria.
Am zis! Sa-mi tineti pumnii!
Articole (RSS)
Comentarii (RSS)
30 septembrie 2006 la 8:52 am
Sara.. poate asa ma mobilizez s-o citesc si eu.
30 septembrie 2006 la 11:23 am
ai mai zis tu odata ca sint fratele tau astral, pierdut printre telenovele.
na, ca avem si acelasi bioritm (de citit), ca nici eu nu sint in stare de nimic. am luat linga mine gheata lui sorokin si ma uit de juma de ora la coperta ca prostu. or fi dat astia cu ceva in aer pe timpul francofoniei ca sa nu mearga prea bine creierul la cetateni?
30 septembrie 2006 la 11:25 am
krek e contagios…am vreo 4-5 incepurte si neterminate aci si inca vreo 2-3 in tzara…pff! si kand ma gandesc k mai incepe si scl si urmeaza si akolo juma de bibliografie obligatorie sec XVIII italian si englez…uandarful! good luck, sper sa te deblogghezi
mie imi suna cunoscut slagaru asta, o sa-l intreb si pe tata, hes the expert in old italian songs 
30 septembrie 2006 la 11:38 am
eu sunt foarte productiva la citit carti zilele astea… se termina vacanta si trebuie sa citesc cat inca mai pot
30 septembrie 2006 la 11:55 am
hai k am facut puzina cercertare, e cumva asta? http://download.yousendit.com/D84682B443797AFA hope it helps u
30 septembrie 2006 la 5:12 pm
Jen, bine faci! Succes la scoala
Vic, de cind cu Auster, regret, da’ io sora nu-ti mai sint! N-ai zis ca esti nascut in aceeasi zodie cu el? Hai, verisoara, poate…
Tuvia, mersi, esti draguta, da, ala e! Functioneaza si ca dedicatie pentru cei care o sa-mi duca doru’
)))))))))
30 septembrie 2006 la 5:57 pm
eu o vreau p-aia cu travaliu’. mi-o fi sunat ceasul biologic.
)
vacanta placuta.
30 septembrie 2006 la 7:17 pm
@luciat:
bine ca esti tu mai desteapta!
30 septembrie 2006 la 9:05 pm
nu prea mi-a placut Sara lui Haulica, e cam plictisitoare pe ici pe colo
3 octombrie 2006 la 11:16 am
Aimatov nu e ăla care avea la un moment dat o scenă cu oameni legaţi şi forţaţi să stea la soare?Mie zăcutul mi se pare acum mai important decît orice:)
5 octombrie 2006 la 9:26 pm
In Cotidianul de… azi, ca-i trecut de miezul noptii, Cristian Teodorescu iti inchina un articol in mare parte elogios. Felicitari!
5 octombrie 2006 la 9:28 pm
Aici: http://www.cotidianul.ro/index.php?id=7323&art=18499&cHash=369854ca23
6 octombrie 2006 la 9:25 am
ai o bere de la mine.
6 octombrie 2006 la 11:50 am
cine esti tu?
14 octombrie 2006 la 3:24 pm
Mama lui de control c. Tot ce am scris pina acum s-a transformat intr-un mic covrigel. Am ramas cu un c. Si ce? Asta ma va face sa citesc? Vine iarna si va fi foarte frig, dupa cum se spune, pentru cei care nu au amintiri fierbinti! Iar tu nu ai. Esti alburie, sticloasa si rece. De ce sa citesti? Cu putina bunavointa si minim efort o carte se poate scrie si citi in acelasi timp daca iti folosesti bine ochii. Nu ai nevoie de degete nici ca sa folosesti pixul si nici ca sa rasfoiesti. Daca vei observa cu atentie indaratul frunzelor, unghiile care iti cresc sau frumusetea ce, inca, o pastrezi vei observa ca vei ramine la fel de trista. Poti sa zimbesti sau sa rizi cu gura pina la urechi, in scurt timp vei reveni la ceea ce inseamna aceasta toamna. E atit de frumoasa incit te face sa plingi. Sara, Freud sau Elli? De ce lacrima e atit de frumoasa si pura? Pentru ca izvoraste din tristete sau bucurie? Nu. Ci pentru ca vei deveni constienta de asta datorita lui Sara, Freud si Elli. Citeste fiindca, oricum, vei ramine tot alburie, sticloasa si rece. Sunt de un patetism ieftin toate aceste vorbe,dar, constienta sau nu, vei accepta ca si maxima luciditate face parte, alaturi de hirdaul cu melancolie, din motivele pentru care vrei sa te cunoastem. Asa cum esti…o copila ce-si da de-a dura nimbul pe dealul frustrarilor cu care am crescut cu totii.
20 octombrie 2006 la 8:43 pm
Welcome back,Lucia ! Ti-am citit comentariile pe blogul lui Mircea !
Intre timp,poate stii, Cristian Teodorescu a scris despre blogul tau in editia de vineri 6 octombrie a “Cotidianului”,tableta se intituleaza “Cine e terorista Lucia T ?”.
Suna a headline de tabloid, nu ?
Iulian Baicus (Poiana lui Mayuma),a scris cu deosebit de mult bun simt si luciditate despre independenta si obiectivitatea ta (literar vorbind), referindu-se la situatia de facto a criticilor literari (chiar daca e vorba de critica de intimpinare).
Cu salutari, Cristian Tamas