Cinci carti
„Trebuie sa scriu deci, argumentat, despre cinci carti pe care le-as lua cu mine in cazul in care ar fi o calamitate (sau ceva pe aproape, probabil variatiuni pe tema “carti pe care le-ai lua pe o insula pustie).” – zice Altnai, care ma pune si pe mine sa raspund.
Imi plac jocurile astea, asa, mai mult pentru ca leaga bloguri intre ele si mie imi plac blogurile, in general. Inteleg ca e vorba de carti deja citite la care n-as putea renunta, pentru ca altfel, in caz de calamitate, io as lua cu mine cele mai groase carti importante pe care nu le-am citit (de ex. Jurnalul lui Amiel). Deci, fara sa exageram cu seriozitatea si cu argumentarile:
Prima – Biblia, of course. Finca e suficient de groasa si finca nici vorba s-o fi epuizat si finca e plina de povesti si asa mai departe…
A doua – Don Quijote. Din pacate ma tem ca as reusi s-o recitesc din scoarta-n scoarta doar in caz de calamitate – insula pustie cu putine carti pe ea. E cam jenant ca singura data cind am citit-o a fost pe la 14-15 ani
A treia – In cautarea timpului pierdut. Pentru ca. (Poate sa completeze oricine aici)
A patra – Rosu si negru. Always Rosu si negru. Ca sa nu uit, orice s-ar intimpla, cum arata literatura.
A cincea – Aici incep sa ametesc. Mi-a ramas una singura? Iliada? Interpretarea viselor? Republica? Bine, poate Republica. Una din astea, probabil. Ca daca nu poti sa stii incotro te indrepti, macar sa faci sapaturi sa vezi de unde vii.
Hai ca pina la urma m-a apucat seriozitatea, scuze
Acum partea cea mai grea: taguitul mai departe. M-am gindit eu sa taguiesc oameni care nu prea fac chestii de-astea, care sint si nu sint „blogari”. Ia sa vedem noi cum se descurca! Sa mai circule si ei printre noi, „poporul”
Articole (RSS)
Comentarii (RSS)
8 noiembrie 2006 la 12:17 pm
ei, iar ne potrivim. ma rog, doar la primele patru. pe locul 5 nici eu nu stiu sigur ce as pune. poate divina commedia, poate omul fara insusiri, poate un ghid despre cum sa faci focul, cum sa deosebesti ciupecile comestibile de cele otravitoare, cum sa te feresti de animalele care ar scapa, ca si tine, din cataclismul respectiv.
8 noiembrie 2006 la 1:40 pm
Spune-mi că ai scris ‘Fincă’ şi nu ‘Fiindcă’ intenţionat…:)
Alegerea e interesantă, şi mă face să recitesc nişte cărţi.
8 noiembrie 2006 la 2:00 pm
vic, io-s convinsa ca ne potrivim si cu multi multi alti oameni
dorin, poate ca am scris intentionat, poate ca nu…
mai treci pe-aici
8 noiembrie 2006 la 2:51 pm
pai, ce? eu am zis ca ne potrivim numa’ intre noi. oricum, sint convins ca sint multi cu care m-as potrivi la toate cinci, nu doar la patru. ca 20% conteaza totusi enorm, daca e vorba de alegeri.
8 noiembrie 2006 la 3:45 pm
luciat,oamenii si cartile,ca si oamenii intre ei …reactioneaza chimic.
trebuie oare sa fim la unison ,ca sa ne daruim ceva unii altora(aici discutam preponderent dpv literar)?Dimpotriva,deschiderea se face mai ales la noutate,la diferit,desi e placuta si solidaritatea de gusturi.
8 noiembrie 2006 la 7:55 pm
Dupa lupte seculare care au durat fix cit sa pape o cutie de wiskas motanul meu a fost convis:
Minchas tagging
9 noiembrie 2006 la 11:00 am
[...] Intrebarile de genul “Care sunt cele x carti pe care le-ai lua pe o insula pustie?” (vezi o chestie in genul asta aici) mi se par tare amuzante. Mi-l inchipui pe consumatorul de literatura, incapabil de ganduri proprii, recitind la nesfarsit cele cateva carti pe care si le-a luat. Dar daca isi ia Enciclopedia Britannica? E si aia o carte, nu? Are multe volume, dar pot fi legate toate impreuna – iese ditamai cartzoiul – daca stie sa isi dozeze lecturile,… Ok, nu e literatura, dar are mai multe volume decat In cautarea timpului pierdut [...]
9 noiembrie 2006 la 8:57 pm
Istoria Romana a lui Mommsen
Shakespeare -obras completas
Spuma zilelor
tournier- la alegere intre arini si meteori
Divina
9 noiembrie 2006 la 9:36 pm
bas, in afar’ de mommsen care nu cred io sa apuc in viata asta sa citesc, cu restu te poti instala pe o insula invecinata si imi imprumuti si mie ( la tournier, ca acu nu ma pot concentra, io as vrea-o pe aia in care e gunoierul)