Bloguri noi
Elena Vladareanu e o poeta mereu citata in listele scurte ale criticilor, asa ca poate va intereseaza. Eu am citit Pagini si fisuri (nu ma pronunt, cert e ca se citeste ca pe apa) dar deocamdata zic pas la europa. zece cintece funerare. Spune ea in blogul radiophobii: „Nu mai vreau in Generatia asteptata! Nu-mi place Cotidianul. Nici Academia Catavencu. Mi se par increzuti si agresivi.” Avea si motive, dupa parerea mea, s-o enerveze crunt articolul “Violenta poetica de dragul violentei”. In celelalte posturi e vorba despre un motan pe care-l cheama Pamuk si, fireste, despre emisiunea ei de la radio.
Marius Ianus mai avea cel putin un blog, dar l-a lasat in paragina dupa vreo doua insemnari si acum a inceput altul. Deocamdata n-a postat decit o poezie, pe care as putea sa jur ca am mai citit-o pe undeva, si deja e unul dintre cele mai citite texte de pe wordpress. Poate asta o sa-l faca sa continue.
A mai aparut un blog de ziarist sportiv, pe care nu pot sa-l simpatizez nici amenintata cu pistolul. N-are omu’ nici o vina, de vina e repulsia viscerala pe care o simt eu fata de fotbal (imi fac totusi datoria sa zic Hai Craiova! ca sa n-am dupa aia discutii in casa). Problema cu blogul asta e ca e tot pe wordpress si evident a intrat in fata mea, ceea ce ma streseaza, ca in curind n-o sa mai apar in primele 4 locuri si deci n-o sa mai auda lumea de mine si deci… Oricum, nu cred sa mai apar mult timp in topul wordpress, ca blogurile iau avint si e absolut normal si de asteptat sa fie mult mai citite alea pe teme mai prizate. Prevad un viitor nu prea indepartat in care o sa-mi amintesc cu nostalgie de “vizibilitatea” bietului meu blog, pe masura ce o sa se prinda din ce in ce mai multi ziaristi si alti vipi si-o sa-si faca si ei 
Dar lumea asta virtuala va fi mai interesanta atunci, vom avea cu totii mai mult de citit, deci e bine. Imi imaginez ca in vreo zece ani oricine o sa aiba casa lui virtuala, chiar daca marea majoritate nu va avea decit o resedinta oficiala, cu cv, poze de la nunta si alte alea. Probabil ca putini isi vor face si o casuta de vacanta. Sau, mai stii? In orice caz sint convinsa ca va deveni o rutina sa cauti blogul unei persoane cu care tocmai ai facut cunostinta si la a doua intilnire vei sti tot felul de lucruri despre persoana respectiva si conversatiile se vor lega imediat pe teme comune. Cred ca o sa-mi placa
Articole (RSS)
Comentarii (RSS)
16 noiembrie 2006 la 12:08 pm
dar ar fi si cam ciudat, nu crezi?
sa vina cetateanul si sa-ti spuna direct stiu ce-ai facut asta vara! ma rog, poate tot mentalul (??) va fi altfel in zece ani, daca va mai fi:)
16 noiembrie 2006 la 12:31 pm
stai linistita,vei avea destula vizibilitate fix la cine,unde si cand trebuie(avem noi grija!)
scenariul cu viata virtuala cred ca e realist( in viitor cica vom sta tot mai mult in casa, gratie tehnologiilor,ai aflat,cred, de la Ovidiu Buta)
ce desemnezi tu prin “teme mai prizate”,sunt curioasa ?
si in fine – exelenta si ideea asat a ta de a ne semnala bloguri noi
ba nu,inca ceva – daca tot ai pus pe tapet chestia cu fiecare cu blogul lui(ca o carte de identitate ),care-ar fi “decalogul” de utilizare?
16 noiembrie 2006 la 12:33 pm
e logic k blogul lui tolontan sa fie mai citit decat al tau
btw, e kiar 1 scriitor bun. dc l-ai citi ai vedea k nu e vorba (numai ) de fotbal acolo
16 noiembrie 2006 la 2:15 pm
vio, pai tu nu-i dai direct adresa lu blogu tau de vacanta, ii dai intii adresa lu blogu oficial pina te lamuresti ca merita sa te cunoasca mai bine
lida, nu stiu, sint enorm de multe teme mai prizate, cum ar fi sanatatea, banii, dragostea etc. Si e drept sa fie asa, zic eu. Habar n-am cu decalogul, nu ma bag eu in chestii de-astea, sorry.
ramirez, pai asa ziceam si eu, ca e logic – ilogic e sa detest eu fotbalul, dupa cum la fel de ilogic e ca altii sa se pasioneze de el
si imi pare foarte rau, dar am o fobie (deci nu pot fi vindecata prin nici un fel de argumente) fata de fotbal, asa ca tolontan va trebui sa se lipseasca de admiratia mea 
)
16 noiembrie 2006 la 3:10 pm
te-am salvat in rss-feed reader, asa ca nu-mi scapa nimic din ce scrii pe-aici
16 noiembrie 2006 la 4:03 pm
iQ, ma bucur ca m-ai salvat, da sa stii ca si io pe tine, asa ca sintem safe amindoi acuma
16 noiembrie 2006 la 4:54 pm
poezia de pe blogul lui marius ianus a aparut pe agonia.ro prin februarie (vezi aici);
problema mea nu e ca vin jurnalistii sportivi pe wordpress, ci ca isi aduc si publicul si o sa ne trezim cu comentarii gen: cine e frate’ si aristotel asta?
[mi-a povestit un fost profesor de la filosofie ca a auzit la un meci de fotbal din moldova (unde apar platon si aristotel pictati pe biserici, deci sunt ca sfintii si merge sa le dai nume la copii dupa ei): m******eeeeeee aristotel!!!]
16 noiembrie 2006 la 6:39 pm
gramos
) da sa stii ca m-am mai gindit si mi-am dat seama ca am fost teribil de antipatica in legatura cu blogul sportiv si acu imi pare rau 
16 noiembrie 2006 la 6:47 pm
Ai ales bine blog-urile. Sunt interesante. Cred ca ar fi cazul sa mai cauti, poate mai gasesti ceva interesant si ne spui si noua.
16 noiembrie 2006 la 6:52 pm
claudiu, uita-te si in dreapta, la “Scriitori romani pe net”, poate-ti place de-acolo ceva
eu asa imi propun, sa anunt cind gasesc ceva, nu tin numai pt mine
16 noiembrie 2006 la 8:24 pm
Lucia, da-mi voie sa nu inteleg motivele stresului tau (“Problema cu blogul asta e ca e tot pe wordpress … si deci n-o sa mai auda lumea de mine si deci… “); este posibil sa nu rezisti la infinit in primele patru pozitii, dar nu as forta demonstratia mai mult; Lida (in pasajul cu “stai linistita…”) stie ea ce spune, subscriu. Nu stiu cat se va schimba de radical profilul scriitorului si al consumatorului de blog (incluzand si scriitorii de blog care-si platesc oameni sa le scrie blog-ul sau de-a dreptul romanele autobiografice si admitand si faptul ca ma insel si gata).
) virtuala va fi destul de variata, de la vile cu turnulete suprapuse pana la case de vacanta si refugii, mai ales refugii. Dar nu vad blog-ul neaparat ca “dosarul de pe net” si in nici un caz asa cum i-a picat greu domnului Plesu, dupa cum mai remarcau si altii, si nu mai dau link-uri.
) )
Si eu cred ca arhitectura (n-am putut sa ocolesc termenul
Despre poezie, bloguri, articole prin cotidianul si altele prefer sa nu scriu aici, ca am citit ca nu e frumos sa ai un comentariu mai lung decat post-ul.
(Gramos, da! dur!…
17 noiembrie 2006 la 2:06 am
[...] Pe un blog pe care îl urmăresc (tot în diagonală, nu aşa cum mi-aş fi dorit, dar tot sper să-mi fie iertată lipsa de fidelitate), am găsit o referire la un articol din ziarul Cotidianul care m-a aruncat în mijlocul unei dezbateri pe care am avut-o recent într-o cafenea, legată de poezia contemporană în care, ca să fie clar, nu sunt chemat eu să pun ordine. (am pus punct? acum urmeză să scriu “Dar…”, nu-i aşa?) [...]
17 noiembrie 2006 la 8:34 am
arhitectule, faceam (si) misto de mine cind ma declaram stresata de blogul lui Andrei Nourescu (nu de al lui Tolontan, apropo)
eu vad blogul intr-un fel foarte romantic, n-as sti sa explic, in orice caz cred ca va lua toate formele posibile, va fi si dosarul de pe net, si o forma de terorism soft, si rezervatie naturala (!), si de toate
cit despre poezie si violenta si chilotii poeteselor
cred ca, indiferent daca productiile dupablocuriste de care zici tu sint sau nu valoroase estetic (doamne!), ele erau necesare acum, in tranzitia asta romaneasca – iar producatorii de “dupablocurisme” sint o alta generatie de sacrificiu, nu stiu cit isi dau ei seama ca fac o munca ingrata, uneori ii ia valul si viseaza cai verzi pe pereti
poetesele care scriu despre chilotii lor au facut si fac in continuare una din muncile astea ingrate – dupa ele nimeni nu va mai putea vedea “poetesa” cu bentita pe cap si cu esarfe matasoase si cu brose in forma de fluturasi in decolteu – which is a good thing, dupa parerea mea, ii da o sansa “poetesei” sa existe cindva, chiar daca nu chiar acum, sa fie un personaj real, nu unul de desene animate
in fine, om trai si-om vedea, nu e nici o graba (poti sa te opresti si tu din traitul pe diagonala, oricum nu se poate trai si vedea si citi totul)
17 noiembrie 2006 la 9:36 am
mi-am adus aminte o faza: cineva a ajuns pe blogul meu gugaluind ‘cartarescu blog’. ma gandeam ca daca facem o petitie , poate poate isi pune si el un wordpress
))) ( glumesc)
sar la alta, yanush are si hyperliteratura, sper ca o mai fi, nu am mai intrat de ani pe acolo.
hai ca bat campii as usual dar uneori chiar simt nevoia sa dau adresa blogului in loc sa stau sa povestesc cine sunt si ce fac
(din lene )
17 noiembrie 2006 la 9:50 am
da, cred ca am vazut in top care era problema cu blogul ala si ma bucur ca nu ai trecut de stadiul despre care spui.
am rezerve fata de necesitatea anumitor etape pe care ar trebui – sau nu – sa le consumam cu atata pofta; nu cred ca trebuie cenzurat, sa fim intelesi, dar nu cred ca merita mai mult credit decat este cazul (si iar sunt de acord ca nu spun eu cat este cazul si cat nu, e o opinie). personal nu am nevoie de o asemenea munca ingrata, cum o numesti, in carca nimanui ca sa demitizez poetul sau poeta, apreciez verbul contemporan si chiar unele accente expresioniste (sa le spun asa, dar detasandu-le de curentul istoric strict) si imi doresc sa citesc o poezie “vanoasa”, in verva, imi plac accentele si-as fluiera de placere in sala ca la un jam-session la un vers mai bun.
cu diagonala nu stiu ce sa spun, fac eforturi, dar mi s-au stricat franele; uneori imi las rezervorul sa se goleasca, il epuizez si planez “la rece”, dar, observi, nu il golesc fortat in peisaj si nu conectez doua sarme de la cheia de contact la corola de minuni a lumii.
la mai buna revedere!
17 noiembrie 2006 la 11:55 am
e adevărat – am mai publicat poezia aia. adevărul e că pe mine web-ul mă năuceşte. nu ştiu cine pe unde umblă, aşa că… încerc apa.
17 noiembrie 2006 la 11:56 am
în plus… îmi uit mai mereu parolele… ba chiar şi adresele, dacă îţi vine să crezi
.
17 noiembrie 2006 la 12:17 pm
puck: semnez si io petitia aia, daca te apuci s-o faci
arhitectule, nu stiu ce sa spun nici eu, mi-a placut mult “cu diagonala nu stiu ce sa spun, fac eforturi, dar mi s-au stricat franele; uneori imi las rezervorul sa se goleasca, il epuizez si planez “la rece”, dar, observi, nu il golesc fortat in peisaj si nu conectez doua sarme de la cheia de contact la corola de minuni a lumii.”
yanush, nu-i problema ca ai mai publicat pe undeva poezia aia, tu numai posteaza ce vrea muschii tai, ca noi te citim (moi personal parca n-as prea mai citi manifeste
da nu cred ca-ti mai vine nici tie) – tine bine minte parola de pe wordpress, de data asta, si stabileste-te si tu o data ca nu e chiar asa o treaba burgheza si de rusine 
– parerea mea!
sa-ti traiasca fetita si sotia
10 iulie 2007 la 6:14 pm
http://www.funerare.eu – Portalul comerciantilor de sicrie si articole funerare – un real sprijin in momentele grele!