Intimplare cu o doctorita, cu moda si cu mine
Ovidiu Buta, Victima modei, Polirom, 2006
Ultima doctorita la care am fost (in sensul de cea mai recenta) m-a examinat pe indelete si mi-a comunicat un diagnostic care m-a lasat cu gura cascata: cica as fi „reusita ca femeie” da’ nu e meritul meu. Tratamentul prescris m-a expediat direct in fantasy: sa port sutien si fusta! Am scurtat cit am putut „consultatia”, ca sa nu ajunga la horror: ruj si tocuri. Sfinta indignare care m-a cuprins m-a impiedicat sa-mi dau seama pe loc ca amaritul meu de inconstient a luat de bune sfaturile ei (o fi fost beata?!) si s-a pus pe munca, asa cum stie el. Abia acuma, dupa ce am terminat Victima modei, am inteles impulsul care m-a facut s-o cumpar, ba inca s-o si citesc!
Avind in vedere ca tocmai i-am zis sora-mi de blogul asta si ca ma citeste, ma abtin sa-mi torn aici parerile mele despre moda ca o sa se tavaleasca pe jos de ris. Si m-am saturat sa rida de mine. Cel mai tare o distreaza pantofii mei, care, dupa parerea mea, sint foarte frumosi (n-au toc, au talpa comoda, dispozitive de inchidere realmente functionale si incap foarte bine in ei sosete calduroase – plus culori simpatice gen negru, negru si negru).
Anyway, ce am invatat eu de la Ovidiu Buta? Sorry, nimic. Ca moda e un fenomen greu de inteles, ca trebuie talent si efort ca sa fii la moda, ca designerii romani nu prea stiu ce vor, ca London Fashion Week nu mai e ce a fost si ca tot Milano rulz, ca Prada, ca Vivienne Westwood, ca Gaultier, ca Galliano… Ca e naspa sa te tii cu dintii de tendinte si ca, oricum, hainele trebuie sa rimeze cu personalitatea. OK, in cazul asta sint de-a binelea perfecta: blugii, bocancii si tricourile, plus ochelarii si parul strins in coada, totul la mine rimeaza perfect cu personalitatea de soarece de biblioteca. Asa ca fuck you, doctorita nebuna!
Aceia dintre voi care au talent si sint dispusi sa faca eforturi ca sa fie la moda ar desprinde probabil alte concluzii. Sint 277 de pagini, in fond, si nu sint scrise de Andreea Raicu.
P.S. Din pacate, am aflat si ca o „poseta” de care eu am fost deosebit de multumita pina acum e un fals ordinar si ca miu miu, chestia scrisa pe ea, inseamna ceva, respectiv… Prada! Ce sa fac, s-o arunc? Nu-mi vine deloc, pentru ca incap foarte bine in ea carti de format mare.
Articole (RSS)
Comentarii (RSS)
24 noiembrie 2006 la 10:10 am
cred ca poti cunoaste femeile dupa geanta: acum sunt la moda niste genti ciudate in care nu incap carti. te uiti la femeie si vezi, poarta geanta de-aia? sau de-aialalta, format normal, ca o mapa cu toarta lunga?
doctorita proasta. feminitatea si sexul vin din cap nu din carpe.
24 noiembrie 2006 la 10:43 am
uv, mersi ca ma sustii
24 noiembrie 2006 la 1:51 pm
1. Gresit, cel mai tare ma amuzau penultimii tai ochelari.
2. Schimba pe geanta in Miau Miau si o sa fie perfect in ton cu personalitatea ta de mama de motan.
24 noiembrie 2006 la 3:33 pm
24 noiembrie 2006 la 4:24 pm
Mai,tu chiar ai talent la scris!!!!!
Doi: subscriu la uv – din creier vin toate,mai ales sex-appell-ul;iar moda,ca si muzica,ca si literatura – a facut mica ei revolutie in viata noastra(altfel cum ar fi blugii acum cea mai cool,trendy,sic………tinuta?);si subscriu si la chestia cu geanta(uv chiar le are) ;moda nu e asa cum cred multi o chestiune doar de haine,in haine stau ideile noastre despre noi.
am rasfoit “Victima modei”,desi bun,Buta are un reziduu din stilul acela in care teoria , ofileste putin “look-ul general al cartii”;subiectul cerea o lucratura mai cocheta,zic eu.In rest,ma inclin si imi place.
24 noiembrie 2006 la 8:25 pm
Bleah… daca exista o expresie pe care o urasc din tot sufletul, aceea e “sa fii in ton cu moda.” De ce naiba as vrea sa fac aia? Doar ca sa arat ca 90% din tipele pe care le vad pe strada in fiecare zi? Doar ca sa fiu una dinte cei multi? Nuuuu, multumesc.
Mi se face greata cand ma uit pe strada si vad cizmele alea ORIBILE cu blana, care se poarta neaparat cu o posta minuscula tot cu blana si evident, cu blugii bagati inauntru, in cizme. Apoi mai sunt gecile alea pana sub sani. Care naiba e scopul lor? Sa nu le inghete alora silicoanele, sau care? Grrrr… ma dezgusta spiritul de turma, iar “in moda” este parca si mai evident decat in alte domenii.
Iarta-mi, te rog, revolta.
24 noiembrie 2006 la 8:53 pm
iar? http://yanush.wordpress.com/2006/11/24/despre-ro-wordpress-com/
24 noiembrie 2006 la 10:18 pm
lida si ionuca, am mai zis, io de fapt nu ma pricep la moda, asa ca nu stiu ce sa spun…
25 noiembrie 2006 la 7:07 am
Normal ca sexu’ vine din creier da’ asta nu inseamna ca (!) creieru’ nu potea trage si el cu ochiu’ la niste tzoale.
Si hainele comunica, sa fii la moda inseamna ca esti informat, e un fel de cod de apartenenta la o societate pe care o accepti. Tot respectul penru geanta care suporta carti…
25 noiembrie 2006 la 10:25 am
da,si mai nou in gentile faine “care te scot din anonimat” cartea , rujul si parfumul sunt perfect compatibile.
25 noiembrie 2006 la 1:39 pm
Dupa mine , moda nu tine de vestimentatie , tine de “ego ” , tine de mine insami , de tine insati , de noi inshine , de voi inshiva …se simte .. pentru mine hainele nu sunt materiale , sunt hedonice ,ma exprima , ma coloreaza , si da..inseamna ceva .. ma imbrac mai shui , mai alandala tocmai pt k asa sunt si eu o nonconformista , o RBD
) (NU CHIAR) in fine .. ideea e ca a fi la moda inseamna a fi tu … trend-setterii nu sunt niste trend-setteri si nu au fost niciodata pt ca nu noi facem trendurile ele ne fac pe noi , au fost mereu something more like “atittude-setters” .. pentru ca atitudinea , mersul , felul in care t porti ,a ctionezi , vorbesti , interctionezi with the society CONTEAZA !!
whateva.. cat despre scris ..hmm.. what can I say
te-au dat ashtia in ziar in “Gandul” , la pag 19 ..so .. u rule gurl …
nohh uite c am vazut p-aici(prima mea zi ..hehe ) , k toti bloggerii vorbesc o romano-engleza , un “ceva” amalgamat , pe care il vb si eu d altfel da’ ma gandeam k nu mai sunt multi asa k mine “in halu’ asta”
25 noiembrie 2006 la 3:37 pm
dracu m-a pus sa scriu de o carte de moda?!
acu n-am nimic de raspuns la comentariile voastre, cu care nu pot decit sa fiu de acord in totalitate 
am si io niste cizme cu toc imens, de culoare bordo, o bluza transparenta brodata cu margele, niste sandale cu flori pe ele, o chestie de pus la git cu bibiluri colorate, o gentuta ridicol de mica in care abia incap tigari si bricheta samd 
in gindul am mai aparut o data
25 noiembrie 2006 la 5:36 pm
e,vezi ca te-am adus la marturisiri?toate astea de ne-ai spus ca le ai te fac nu doar
very stylish ci si very happy.
25 noiembrie 2006 la 5:43 pm
da, da, tu scrii despre moda si eu citind despre tine am fost cit pe ce sa cred ca esti eu, doar ca eu n-am sora si port prea rar ochelari, nemaivorbind despre ce si cit citesti tu si cum scrii despre.
in rest, iar placut:)
plus ca mi-a venit exact acum o mica idee;)…
25 noiembrie 2006 la 7:47 pm
Sora-mi se scrie sora-mii. Sorry!
26 noiembrie 2006 la 11:06 am
lida, sorry, nope, nu sint stylish (at all!) – iar happy uneori da, uneori nu, rareori din cauza hainelor si accesoriilor
vio, mersi
luca, pai tot tie iti pare rau? sa stii ca uneori scriu si “finca” in loc de “fiindca” si “omu” in loc de “omul” si asa mai departe – de data asta nu stiu daca am vrut sau daca mi-a iesit pasarica asa, de capu ei
daca mai gasesti greseli feel free sa mi le semnalezi, ca n-oi fi io cea mai tare din parcare la lb romana 
27 noiembrie 2006 la 1:01 pm
yanush, intrebarea ta ramasese agatata in filtrul de spam, de aia nu ti-am raspuns la timp cit de rusine mi-e!
27 februarie 2007 la 8:04 pm
stai putin ca nu am inteles. crezi ca “miu miu” este un fals? sau cum? fiindca miu miu este sora mai mica a lui prada (miuccia prada – miu miu). si la fel de importanta, deci daca ai o geanta miu miu mare, nu trebuie sa o arunci fiindca nu scrie prada pe ea, sau nu inteleg ce-ai vrut sa zici la sfarsit.
27 februarie 2007 la 8:06 pm
alexandra – scuze – la citi bani am dat eu pe geanta aia (un milion jumate adica) refuz sa cred ca scrie adevaru pe ea cind scrie miu miu, de-aia ziceam ca e un fake