Moartea lui Ivan Ilici
Da, am citit Moartea lui Ivan Ilici de Tolstoi (o aveam intr-un volum de povestiri de la Facla, 1987, trad. de Stefana Velisar Teodoreanu si Irina Andreescu).
Sper ca nu se asteapta nimeni sa-mi dau cu parerea despre povestirea asta 
Mi-am dat seama ca in amintirile mele tipatul final, cel care dureaza trei zile, ocupa mult mai mult spatiu in povestire – de fapt nu tine decit o pagina. (Pentru cei care n-au citit: Ivan Ilici a trait superficial si multumit, o viata mediocra; se imbolnaveste, e pe moarte si nu vrea sa moara; tot gindindu-se la viata de care se desparte isi da seama ca n-are ce regreta, ca viata aceea nici macar nu merita traita si ca, de fapt, n-a trait nimic cu adevarat; dupa care nu-i ramine decit sa urle un pic inainte de moarte, traind astfel in sfirsit ceva adevarat.)
Nu e deprimanta deloc. Dimpotriva, are virtuti terapeutice In cazul meu, pentru ca mie rar mi s-a intimplat sa traiesc dupa reteta lui Ivan Ilici, adica sa fac ce se asteapta altii de la mine si sa-mi ignor propriile „aspiratii” (mii, mii de scuze!). La mine depresia vine din faptul ca sint in permanenta constienta de scirbele astea de aspiratii si ca nu fac ce se asteapta „lumea” de la mine – drept pentru care, invers decit Ivan Ilici, totusi, imi imaginez ca daca as reusi sa traiesc dupa reteta altora as duce-o infinit mai bine si „viata” ar merita mai mult etc. De unde se poate vedea ca nu merge nici asa nici asa si ca singurul lucru cert e depresia, care asteapta la orice colt, indiferent pe ce drum ai lua-o
Partea buna a depresiei mele e ca, daca tot fac dupa capu’ meu, am mereu o doza inepuizabila de placere la dispozitie, orice s-ar intimpla. De exemplu acuma m-am dus la tirgul asta de carte de pe Calea Victoriei, unde am intrat incruntata, morocanoasa si cu ginduri in optispe directii si de unde am iesit fluierind in forul meu interior Fiindca mi-am mai luat vreo paispe carti (o gramada din colectia „Cotidianul”, de-alea de 3 si 4 lei). Fireste, urmeaza o insemnare din categoria „shopping”
(Asta s-a vrut a fi asa, o insemnare de weekend, usuratica, superficiala si optimista. Nu va ingrijorati de soarta mea ca nici eu nu-mi fac griji, vorba lui gramos, de murit tot in chinuri o sa mor sa vedem ce se poate face pina atunci.)
Articole (RSS)
Comentarii (RSS)
11 martie 2007 la 2:44 pm
Eu am reusit sa imi cumpar doar 12 carti
) Cam micut targul asta, asa-i?
11 martie 2007 la 6:53 pm
Ti-ai cam dat cu parerea – “dupa care nu-i ramine decit sa urle un pic inainte de moarte, traind astfel in sfirsit ceva adevarat.) ” – poate nu despre povestire, cit despre personaj
Nu stiu daca ai citit ce a zis Marin Preda in Viata ca o prada despre povestirea lui Tolstoi, cind a citit-o in tinerete.
12 martie 2007 la 7:38 am
ionuca –
citeste-le mai pe alea de care ziceai!
buzatti – ai maxima dreptate, asa e, m-a luat gura pe dinainte si mi-am dat cu parerea. Ce zice Marin Preda despre Ivan Ilici? Ca am citit acu o suta de ani si nu mai tin minte
12 martie 2007 la 9:43 am
Dupa ce-am recitit din aceeasi carte cu coperta verde povestea trista a lu’ Ivan Ilici mi-am zis: Hotarat lucru, treb’e sa ma las de fumat! Apoi mi-am aprins o tigara, consolandu-ma cu gandul ca Ivan Ilici a facut in viata totu’ asa cum trebuia si uite, saracu’, ce-a patit. Si nu cred nici moarta
ca daca la sfarsit te spovedesti si te-mpartasesti te simti mai usor si ti se trezeste speranta de a trai. Oi vedea! 
Citeste si celelalte povestiri din carte, ca au si ele virtuti terapeutice. Garantat.
PS: nouaspe carti de la targu’ cel micut de care ne zicea ionuca
12 martie 2007 la 4:38 pm
mihaela – pe celelalte din carte nu cred ca le-am citit vreodata si mi-e lene, zau, sa le citesc acu
27 iunie 2007 la 3:39 pm
Recomand, referitor la subiect, Şestov – Revelaţiile morţii (un eseu despre Dostoievski şi Tolstoi).
5 iulie 2007 la 4:18 pm
Există vreo editură care să fi tipărit Moartea lui Ivan Ilici în format nou? Sau va trebui să caut ca un zevzec prin anticariate după ea? Mulţumesc anticipat.
5 iulie 2007 la 5:11 pm
humanitas, acum citiva ani, dar cred ca s-a epuizat intre timp. era in colectia cartea de pe noptiera.
5 iulie 2007 la 5:17 pm
Daca nu te supara sa cumperi varianta in engleza, vezi
http://www.librariaeminescu.ro/index.php?option=com_catalog&pid=31574&task=produs
5 iulie 2007 la 10:03 pm
Mulţumesc foarte mult de ajutor!
Cartea încă figurează pe site-ul celor de la Humanitas, deci tot ce se poate ca să fie încă pe stoc. Thank God!