Literatura inclusa in diverse clasificari
Jeff Vandermeer, Veniss Underground, trad. Mircea Pricajan, Tritonic, 2006
Sint de fapt doua carti intr-una: romanul care da titlul volumului, plus sapte povestiri. Am citit romanul si despre el o sa scriu, povestirile ramin pe miine.
Sa va spun ce e, mai intii: probabil un fel de SF, niste cyberpunk, fantasy, horror… eventual noua ciudatenie… new weird, care cica e altceva decit o ciudatenie mai veche numita slipstream. Care slipstream i-ar include pe „Paul Auster, Margaret Atwood, Douglas Coupland, Angela Carter, Steve Erickson, Karen Joy Fowler, Robert F. Jones, Haruki Murakami, Christopher Priest, Steve Aylett, Jan Wildt, J. G. Ballard, Jorge Luis Borges and William S. Burroughs”. Ma rog, mie categorisirile astea mi-au adus aminte, cam offtopic, recunosc, de un textulet haios al lui T.O. Bobe din “Pravalia culturala”. O sa citez (desi nu din Bobe, pentru ca si el citeaza din Foucault, care citeaza din Borges care citeaza din “o anume enciclopedie chineza” – apropo, de cind am vazut textuletul respectiv tot asteptam ocazia sa lungesc lantul 
): “animalele se impart in: a) animale apartinind Imparatului, b) imbalsamate, c) imblinzite, d) purcei de lapte, e) sirene, f) animale fabuloase, g) ciini in libertate, h) incluse in prezenta clasificare, i) care se agita ca nebunii, j) nenumarate, k) desenate cu o pensula foarte fina din par de camila, l) et caetera, m) care tocmai au spart ulciorul, n) care de departe par muste”. M-ar distra sa preia citatul asta si alti bloggeri, cu mentionarea tuturor surselor, asa, ca o culme a lepsei
Care va sa zica, Veniss Underground intra lejer la punctul h) din lista de mai sus, zic eu. Altfel, e o chestie scrisa elaborat, cu o cantitate respectabila de mituri repuse in circulatie (gasiti pe coperta 4 o mini-lista, nu ma mai obosesc), alcatuita din trei parti dintre care prima la pers. I, a doua la pers. a II-a si a treia, logic, la pers. a III-a. Ai avea de ce sa pufnesti pe nas, totusi nu e cazul. Intr-un fel weird, functioneaza. Tot weird e si faptul ca Vandermeer nu pare sa glumeasca deloc. Desi e vorba de specia care va inlocui omul, degenerat dincolo de orice posibilitate de a mai degenera. Specia inlocuitoare, deocamdata conlocuitoare, e a suricatelor – hai ca le stie toata lumea de pe Animal Planet, am vazut eu pe bloguri. Suricatele sint funny la tv, dar la Vandermeer sint mai degraba scary.
De ce e terminat omul? Vai, cam dezamagitor pentru mine: pentru ca s-a modificat si mutilat excesiv prin inginerii genetice. O obsesie generalizata pentru scriitorii care apeleaza cit de cit la SF, de la Ishiguro la Houellebecq. Ma amuza ecartul intre obsesiile literare si cele televizate pe subiectul asta: scriitorii o tin una si buna cu decaderea omului, ziaristii nu renunta la groaza de alimentele modificate genetic. Pe de o parte avem temeri pentru viitorul speciei, pe de alta indignarea ca rosiile din supermarket nu mai au gust. Unii profetesc ca homo sapiens va fi inlocuit de homo videns, altii se isterizeaza ca telefonul mobil provoaca impotenta. Eu nu intru in nici una din aceste doua categorii, totusi mi se par mai simpatici, desi mai caraghiosi, aia pe care ii preocupa rosiile de zi cu zi si efectul razelor mobile asupra bilutelor personale.
De ce functioneaza, totusi? Habar n-am. Pentru ca e foarte vizual, probabil. Pentru ca te transporta la nivelul al zecelea de sub pamint, si anume pe scari rulante, cu liftul, cu metroul si cu parasuta. Pentru ca Euridice e de gasit acolo intr-un morman de picioare umane aruncate drept rebuturi. In fine, si mai probabil tocmai pentru ca Vandermeer nu pare sa glumeasca. Nu stiu ce sa mai spun, doar ca sint si mai curioasa decit dupa ce am citit Transformarea lui Martin Lake. O data si o data o sa inteleg si eu cum vine cu new weird, cyberpunk si slipstream-ul in general. Ma tem de un singur lucru: ca atunci cind o sa inteleg o sa-mi vina sa inventez si eu ceva, de exemplu newpostnormalcyberfantasymainstream sau care de departe pare SF.
P.S. Intrebare pentru traducator: ce e aia „semn de mama”? Cumva semn din nastere sau n-am inteles eu? Cum era in original cuvintul tradus prin „grai”? Altfel, misto traducerea, no problem.
P.S. 1 Mai clar a scris Jen aici.
Articole (RSS)
Comentarii (RSS)
9 aprilie 2007 la 2:37 pm
da, semn din nastere, luciat. iar graiul… banuiesc ca era “language”, da’ zau ca n-am nici nervi, nici timp sa verific
9 aprilie 2007 la 5:15 pm
pe bune? era de la telefonul mobil? si acu’ spui?
9 aprilie 2007 la 5:42 pm
Aaaaah, cre’ ca n-o sa ma abtin si o sa-i traduc lui Jeff recenzia ta, mai ales prima parte, aia cu categoriile. Si, daca ai fost in stare sa citesti Veniss, care e SF (cel putin Jeff a zis ca-i SF, sau SI SF), nu ma las pina nu te conving sa citesti Nicola Griffith, Riul linistit. Care nu-i SF. Nicola, cel putin, sustine ca SF-ul din ea nu-i decit un pretext…
Post-sarbatori linistite
9 aprilie 2007 la 9:19 pm
eu am citit mai mult de juma’ de carte convinsa ca suricatele alea sunt ceva inventat. pe bune
9 aprilie 2007 la 9:30 pm
cunosc “semn de mama” de la o prietena din maramures, unde inseamna ceea ce pentru mine e “alunita” (zice dexonline: Mică excrescenţă pigmentată pe piele).
in germana e Muttermal, poate de-acolo… cu mama macar. in rest nu cunosc. n-am auzit de suricate, or fi niste surogate?
10 aprilie 2007 la 8:56 am
mircea – aha
oricum, m-a lamurit vio mai jos, asa ca sorry
vic – aaa, poate era vorba totusi doar de cancer, don’t worry
hnu – e f misto Veniss si-o sa mai citesc de nenea asta daca mai aduceti
nu era ceva de griffith in antologie? aia cu ruinele din jungla? daca despre asta e vorba, nu, multumesc
jen si vio – pai nu va uitati la Animal Planet? aia dau de luni de zile un reality-show despre viata unei familii de suricate
10 aprilie 2007 la 9:01 am
[...] citit tot volumul. Si „romanul” si povestirile. La final ai un fel de puzzle din care ai reconstituit bucati mari iar spatiile [...]
10 aprilie 2007 la 9:11 am
aha! inteleg ca are acelasi efect ca tigarile.
10 aprilie 2007 la 12:17 pm
nu erau manguste? sau asta e specie inclusa in categoria suricate?
10 aprilie 2007 la 12:34 pm
[...] încadreze o recentă lectură (Jeff Vandermeer, Veniss Underground) într-un anume gen literar, LuciaT citează din TO Bobe care citează din Foucault care citează din Borges care citează din “o [...]
10 aprilie 2007 la 1:57 pm
ale lui vandermeer sunt “meerkats”, carevasazica suricate. mangustele-s “mongooses” si-s tot o specie de carnivore asemanatoare cu pisicile. dar da, suricatele sunt un soi de manguste mai evoluate dpdv social. apropo, fain serialul de pe animal planet. place si mie
10 aprilie 2007 la 2:00 pm
apropo de vanderMEER si MEERkat, cred ca s-aici putem gasi cateva lucruri interesante. da’ nu ma-ntrebatzi care. poate ne lamureste horia, ca el il stie mai bine pe jeff
10 aprilie 2007 la 4:29 pm
Da, Nicola era cu ruinele din jungla, dar Slow River e altceva. Si zau ar fi pacat sa nu citesti cartea din cauza nuvelei pe care-am inclus-o in antologie, care e de o cu totul alta factura. Si, la urma urmei, Teroristo, ti-am recomandat eu vreodata ceva ce sa nu-ti fi placut, macar intr-o anumita masura, sau sa nu te fi pus pe ginduri?
Cit despre suricate (al caror nume suna al naibii de bine in engleza, spre deosebire de cum suna in limbanoastraiocomoara), Jeff a avut la un moment dat o obsesie pentru aceasta specie, pornita de la un show de pe Discovery. S-a intimplat sa fie taman pe cind scria primele povesti din Veniss… Si nu-ti face griji, Jen, io am ramas convins ca meerkats sint oarece rude de-ale inorogului si grifonului dupa ce-am citit Balzac’s War, ba chiar l-am intrebat pe Jeff daca le-a botezat asa in legatura cu numele lui… Deh, p-atunci (in 1998, cred) inca nu se inventase wikipedia, iar google era doar un bookmark intre altele si nu un element de toolbar.
10 aprilie 2007 la 7:09 pm
hnu, ce-ai dom’ne cu suricatele? ca mie mi se pare ca in romana suna bestial, ca niste bestii ce sint. mai bine chiar decit in engleza. sint asa, un fel de surioare, mai de la tara, mai cu calciiele crapate. da’ simpatice si vesele.
)
11 aprilie 2007 la 10:12 am
hnu – ok, ok
recunosc, nu mi-ai recomandat chestii naspa 
vic –
te pomenesti ca ai citit si tu cartea lui Vandermeer?
11 aprilie 2007 la 11:19 am
nope. i-am dat roata, dar, la rasfoire, n-am putut sa trec de motocentauri sau ce mai erau aia pe acolo. mai bine o carte cu motopompe
11 aprilie 2007 la 3:25 pm
@vic: si despre motopompe, in Riul linistit
11 aprilie 2007 la 4:43 pm
@hnu: o sa ma uit si prin Riul linistit. Da’ asta nu-i de Solohov? sau e alt riu?
11 aprilie 2007 la 5:54 pm
Ntz, ala era Donu’. Riul de-aici e Tamisa.
18 iunie 2007 la 5:09 pm
[...] dintre zei este speranta de a readuce pe cineva din lumea mortilor (apropo, mi-a placut mai mult Jeff Vandermeer, desi e un pic altceva). E foarte misto si incitant cum apar zeii: arata si vorbesc ca toata [...]
18 septembrie 2007 la 3:38 pm
[...] Nu pot decit sa fiu de acord. Si, apropo de suricate, cred ca rolul cel mai important l-au jucat in Veniss Underground al lui [...]