Paaa, Alice Sebold!
Alice Sebold, Minunatele oase, trad. Liviu Cotrau, Polirom, 2003
Incepe foarte bine: „Numele meu de familie era Salmon, ca al speciei de pesti. Cel de botez, Susie. Pe 6 decembrie 1973, cind am fost ucisa, aveam paisprezece ani.” Am citit repede-repede primele 70 de pagini, dupa care am inceput sa ma plictisesc, din ce in ce mai rau. Nici nu stiu cum de am terminat-o 
Mai are si 375 de pagini! Susie moare, ajunge in rai, de unde se uita sa vada ce mai fac familia si prietenii ei, precum si asasinul. Familia se destrama, dupa care se reintregeste.
Alice Sebold a fost si ea violata in adolescenta, a supravietuit, a povestit. Scrie destul de OK. Cica i-a iesit un fel de horror angelic, un fel de thriller cu suspans suspendat de la inceput, un roman cu umor in loc de chestii morbide – de aici. Foarte frumos, da’ nu e deloc pe gustul meu. Plin de clisee obositoare despre iubire si familie si alte alea. Politistul a carui sotie s-a sinucis, amorul sincer si curat intre doi liceeni, mortii care ii bintuie pe vii, o housewife pe care o apuca nabadaile la o anumita virsta si pleaca in lume, asasinul traumatizat ca l-a abandonat maica-sa cind era mic, o bunica betiva dar de gasca, uffffffffffffffffffff. Mai bine asteptam filmul.
In orice caz, e la reduceri acuma, costa 4 lei. Multora le-a placut. Eu nu mai citesc in viata mea nimic de Alice Sebold, sorry.
Articole (RSS)
Comentarii (RSS)
8 iunie 2007 la 4:52 pm
Daca nu ti-a placut, atunci da-o si la mine! mie s-ar putea sa imi placa.
8 iunie 2007 la 5:04 pm
Mie mi-a fost recomandata cu caldura. Acum chiar c-am devenit curioasa, ma duc s-o caut prin cutiile in care zace aruncata si s-o citesc.
8 iunie 2007 la 5:09 pm
andreea – pai nu gasesti tu 4 lei s-o cumperi?
emy –
lectura placuta
8 iunie 2007 la 5:16 pm
luciat, e teroare daca intru pe site-ul de la polirom:(((( ca nu ma pot abtine si in loc de una comand peste 5 si buzunarul meu saracu’ mai are un pic si urla. sau intr-o librarie e la fel. ma gandesc cu frica la ziua de maine cand voi merge la bookfest:D
8 iunie 2007 la 5:52 pm
culmea tupeului ar fi sa-ti mai recomand o carte. ceea ce si fac: Gabriel Garcia Marquez – Dragostea in vremea holerei. Ia vezi, poate-ti place.
8 iunie 2007 la 6:30 pm
nu stiu cui anume ai recomandat-o dar eu ma bag mihaela. e superba cartea:D am citit-o si eu acu ceva timp. a fost prima mea carte de marquez, de-abia apoi am descoperit un veac de singuratate:D a fost prima carte care a fost ceva de genul necenzurata pentru mine, si am ramas cam socata. chiar se publica asa ceva si e atat de beton?:)
8 iunie 2007 la 8:53 pm
cititi si volumul de povestiri “Ochi de caine albastru” tot de marquez… nu de alta, dar ca sa vedeti evolutia lui ca scriitor
9 iunie 2007 la 6:19 pm
la tirg n-am ajuns deloc si nici nu cred ca mai ajung
citit Dragostea in vremea holerei, placut
nu citit Ochi de ciine albastru, probabil, la un moment dat, o voi citi
9 iunie 2007 la 6:27 pm
e un volum de povestiri (aparut la noi la rao, prin 2005, daca nu ma insel). cuprinde primele lui povestiri publicate prin ziare, toate fantastice, unele dintre ele si cu ceva sf. acum o saptamana mi-am luat vijelia, primul lui roman, sunt curios cum e. pe coperta zice ca aici ar contura marquez macondo-ul. a, tot despre macondo, in “ochi de de caine albastru” e o povestire legata de satul asta magic, parca se cheama “monologul ursulei vazand cum ploua in macondo”.
9 iunie 2007 la 6:35 pm
alex – mersi, dap, merita din ce zici tu