Viteza, viraje, respiratie taiata, cititoare panicata
Pawel Huelle, Mercedes-Benz.Din scrisorile catre Hrabal, trad. Radoslawa Janowska-Lascar si Mihaela Cornelia Fiscutean, Polirom, 2004
(fragmente in romana si engleza)
Citit dupa L-am servit pe regele Angliei, pentru ca ati avut amabilitatea sa ma informati si pe mine ca e un roman scris sub forma unei scrisori catre Hrabal, ceea ce eu habar n-aveam de fraiera ce sint. Recunosc si ca eram in cautarea unei carti SCURTE, de citit usor, deoarece, well, n-aveam creier pentru una lunga si grea (si n-am in continuare, dovada ca stau de vreo saptamina, cred, la una de 300 de pagini).
Scurta e, da’ „usoara” nu prea. E cu digresiuni, cu fraze superlong si in care personajul (na ca am uitat cum il cheama, in caz ca zice in carte cumva – am uitat si asta) se adreseaza lui Hrabal, povestindu-i ce i-a povestit domnisoarei Ciwle despre… masinile bunicului, viata de altadata din Polonia, viata de acum din Polonia tranzitiei de la comunism la capitalism, holocaust, disidenti, degradarea oraselor, propria lui viata etc. etc. Conversatiile cu domnisoara Ciwle au loc in timpul lectiilor de conducere auto, ea fiind instructoarea si el elevul. Care lectii de conducere nu seamana, zice Huelle, cu cele pe care le povesteste Hrabal insusi intr-o carte pe care din pacate n-am citit-o. Cam complicat pentru o cititoare in momente in care n-are stare 
Pe la jumatate aproape ca cedasem nervos tot incercind sa ma tin de frazele alea vorbarete in care se sare de la una la alta intr-un ritm de ramii fara respiratie. Or fi lectii de condus pentru un sofer incepator, dar sint scrise cu viteze de formula 1! Am facut bine ca n-am coborit din bolid atunci, pentru ca am dat, pe la pagina 140, peste o povestire incintatoare despre un fizician polonez care ajunge din emigrant amarit in America la statutul de mare vedeta in lumea Artei inventind curentul mobuart – o poveste atit de misto si de amuzanta ca m-a dat pe spate.
Nu rezist sa nu va ofer un citat: „betoniera se vinzolea si scuipa material de constructie mereu proaspat, suflanta usca betonul sicativ conceput in mod ingenios de catre Fizician, iar criticii de arta, yuppies si eruditii, dezbracati de sacouri, cu minecile camasilor suflecate, improscati cu var, realmente se intreceau in munca, nu numai aranjind paralelipipedele, ci si carindu-le cu entuziasm de la betoniera la suflanta si de la suflanta pe santier, totul fiind inregistrat de camerele celor mai mari posturi de televiziune, anuntate intre timp de un critic influent care, fara sa se consulte cu artistul, descoperise in aceasta idee si actiune simbolul holocaustului, zidirea de catre societatea insensibila a unei camere in care cei doi oameni, Adam si Eva, vor muri in bezna si fara acces la oxigen;” (p. 143 – fraza din care am extras fragmentul se intinde pe citeva pagini).
Apropo, povestea maririi si decaderii Fizicianului in America e spusa de el insusi la o petrecere cu iarba si alte alea. Cind nu sint curse cu masini (una dintre ele, pe vremea bunicului naratorului, are drept tinta un… balon), sint intilniri intre prieteni, la care, daca nu sint droguri, e mult alcool, in orice caz, si toata lumea fierbe, povesteste, povesteste, povesteste
Domnisoara Ciwle are si ea de povestit cum l-au nenorocit pe fratele ei doctorii ahtiati dupa spaga, precum si cum s-a facut ea instructoare auto dupa ce a fost dansatoare la bara.
In fine, skepsisul chiar este Mercedesul, un simbol care rezuma secolul, aflat intii in concurenta cu Citroenul intr-o fabuloasa intimplare in care se ciocnesc un tren cu o masina, apoi jinduit in locul Fietelului polonez in interminabila epoca a comunismului. De altfel, decaderea mobuart in America se petrece din cauza masinii de lux care stirneste invidia concurentei. Secolul vitezei, ce sa mai… Avem deci tren, balon, masini, o betoniera – mai lipsea motocicleta. Ei, motocicleta e in alta parte – la Hrabal, unde sper sa ajung o data si o data, si atunci, cu putin noroc, o sa inteleg si eu ce n-am inteles acuma, in aceasta carte dedicata lui.
Hai sa mai zic doar ca la final am luat-o de nu se poate, cind am vazut ca domnisoara Ciwle…
P.S. Cezar Paul-Badescu are, mai nou, un blog. Cea mai recenta insemnare e despre expresia frumoasa (foc!) „a musti de sensuri”. Si ne propune o imbunatatire: „a musti pulsatil” sau „a pulsa mustind” 
Articole (RSS)
Comentarii (RSS)
22 august 2007 la 2:41 pm
bai, nu-mi vine sa cred. daca n-as fi citit cartea asta, dupa asa impresii, as fi zis ca nici nu-mi doresc. oi fi picat tu pe ea intr-un moment mai nepotrivit. da’ chiar sa spui numa’ de comunism si capitalism, de masini, motoare si alte alea si nimic despre delicatetea ei ironica, despre nostalgia combinata cu umor, despre andrisantul scrisorii care o fi el domnul hrabal, da poate sa fie si domnisoara ciwle, ca, asa cum huelle il admira si il iubeste pe maestrul hrabal, tot asa si pe dinsa. nimic despre faptul ca el, scriind asta, ia lectii de la hrabal, asa cum ia lectii de condus de la don’soara. si viceversa, desigur. si or mai fi si altele, da’ atit imi aduc aminte acum, ca am citit-o acum vreo trei ani. daca erai obosita, macar sa fi spus ca are si poze.
22 august 2007 la 2:53 pm
@ vic – pai uite, bine ca ai pus tu comentariu’, ca sa vada lumea ca nu e chiar sau numai cum zic eu
22 august 2007 la 2:57 pm
plus ca acum ne scoatem, nu? n-o sa mai zica inimile haine ca sintem intelesi.
ca uitasem: am dat un ochi si pe traducerea aia eglezeasca si parerea mea ca suna ca porcu’ in comparatie cu aia din romana. chestie de sound, de atmosfera, de nuanta, nu pot sa explic ce-i acolo, da’ pe englezeste e fara pic de poezie. parerea me, desigur.
22 august 2007 la 3:01 pm
traducerea aia englezeasca, sorry, nici n-am citit-o! am zis ca e una in plus, cu fragmente in plus
bai da’ chiar ca ma tragi de urechi pe ziua de azi
22 august 2007 la 3:06 pm
pai, compara si tu cu varianta in romana si zi-mi daca mi se pare sau daca sint nebun. ca tertium non datur.
22 august 2007 la 3:06 pm
Multumesc mult pentru peseu.
))
Frumoasa-foc expresie, precum spui, numai ca din pacate nu ne putem bucura de ea: pe caldura asta, pina sa mustim de sensuri, mustim de multe alte chestii, nu la fel de placute.
22 august 2007 la 4:21 pm
http://www.complete-review.com/reviews/polska/huellep1.htm
alte pareri
22 august 2007 la 7:11 pm
Eu prefer expresia: “mustăţi de sensuri”.
22 august 2007 la 7:36 pm
Ia uite, am gasit o poezie de Ioan Es Pop:
când mi-a dat sângele pe nas eram singur acasă
şi tocmai mă pregăteam să fac cel mai bun lucru
din viaţa mea, oricare ar fi fost acela.
e bine că s-a întâmplat atunci, pentru că
eram total nepregătit să mor,
poate de asta nici n-am murit, dar mai târziu
făcând lungi calcule şi strecurându-mă
printre zeci de necunoscute,
mi-am dat seama că aceea fusese o întâmplare de moarte.
potrivit socotelilor mele, atunci,
dacă n-aş fi fost cu gându-n altă parte,
n-aş fi scăpat. şi uite cum, după ce
am rămas corigent la matematici
în toţi anii de liceu,
deveneam acum matematician, şi nu unul oarecare,
ci unul care putea să calculeze sfârşitul
cu o precizie înspăimântătoare,
deşi nici o cifră şi nici o figură geometrică,
nici măcar un simbol nu-mi stăteau la îndemână.
23 august 2007 la 9:27 am
Daca tot e vorba de poezii, tin sa impartasesc versul meu preferat:
“De esti tu acela, nu-ti sunt mama eu!” (D. Bolintineanu)
23 august 2007 la 11:55 am
du-te la manastire, ofelia!
23 august 2007 la 3:35 pm
@ vic: ba mie mi-a placut tare mult traducerea aia englezeasca, ard de nerabdare sa citesc cartea acum. nu stiu de ce nu ti-o fi placut tie, ca are umor, are poezie, are de toate…
23 august 2007 la 3:45 pm
@ zumcititor: ai comparat cu traducerea romaneasca? mie pe englezeste mi se pare corect si atit. si destul de rece. da’ n-am zis niciodata ca n-as fi nebun.
23 august 2007 la 4:51 pm
Total de acord cu decizia ta de a modera comentariile. Nu asculta de unii care zic ca aia e cenzura; cenzura nu o poate face decat Guvernul. Ai dreptul sa iti faci blogul exact asa cum vrei tu.
23 august 2007 la 10:18 pm
@ vic: comparat. drept sa spun, nu mi se pare ca in romana ar fi extrem de spumoase frazele si nici nu cred ca e genul asta de scriere. mi se pare mai degraba o scriitura (hic, ce cuvinte pe mine!) destul de neinflorita. insa hazlie si plina de duh (io cred ca e musai sa ma opresc, nu-mi plac cuvintele care dau peste mine!
). si cred ca engleza se potriveste foarte bine, cel putin traducerea aia nu mi se pare ca ar fi mai nasoala decat aia ro. da chiar trebuie sa citesc cartea asta! acu’ ce fac, o citesc in doua limbi?!
24 august 2007 la 1:06 pm
Ha ha! Te felicit pentru decizia pe care ai luat-o la postul care succede astuia. Da-i naibii de carcotasi tembeli si tembelizorati! Vroiam sa arunc chiar acolo un “Bravas”, dar vad ca nu ma lasi.
Spor la lecturat!
24 august 2007 la 3:18 pm
@ zum si vic – n-am rabdare sa ma uit pe varianta in engl – mersi ca v-ati uitat voi
@ dadatroll si anamaria – mersi de sustinere
24 august 2007 la 7:00 pm
Luciat: Eu te sustin cu moderarea comentariilor! Sa ai grija mai ales ca vin unii si lasa comentarii fara nici un sens numai ca sa aduca trafic la blogul lor de rahat!
24 august 2007 la 7:50 pm
@ dadatroll – ahaa
auzi, nu stiu de ce baga wordpress comentariile tale la spam, io nu le fac nimica, sa stii
25 august 2007 la 7:20 am
Si la mine pe blog tot la spam le baga. de fiecare data. Credeam ca problema e la mine si nu stiam cum s-o rezolv…