Sfintul Teodosie
Azi e sarbatoarea Sf. Ierarh Mucenic Teodosie de la Manastirea Brazi. Nu stiu cum sa sarbatoresc eu ziua asta, ca e de sarbatorit 
De dragul lui Teodosie cel Mic, o super-carte, un super-roman, un super-personaj. De care m-am indragostit de la prima pagina (nu de autor, ca pozele cu el de pe net m-au lasat rece ).
Ocazie cu care as vrea sa va recomand sa nu-l credeti pe Michael Haulica – la faza asta, I mean, nu in general Zice el “in ce eroare ne aflam atunci cind, vorbind despre literatura fantasy din Romania, il pomenim doar pe Razvan Radulescu. O fi bun Radulescu, dar Gurgu straluceste. Nasol e ca, probabil, asteptam sa apara Retetarium in Canada, UK sau US, ca sa aflam asta”. Eroarea nu e a noastra. Ca n-avem de ce sa-l pomenim pe Radulescu cind vorbim despre literatura fantasy din Romania, la fel cum n-avem de ce sa-l pomenim pe Cartarescu si Levantul lui. Si nici nu ne vine la toti sa incadram Metamorfoza lui Kafka la fantasy. Si nici pe Teodosie cel Mic la carti pentru copii. Parerea mea e ca Teodosie cel Mic e li-te-ra-tu-ra. De cea mai buna calitate. Are la fel de multe legaturi cu fantasy-ul cum are Madame Bovary cu chick-lit-ul (ca si Ema era shopaholica).
Oricum, Michael si-a atins scopul, in ce ma priveste: o sa citesc Retetarium de Costi Gurgu
In concluzie, eu azi sarbatoresc ziua lu’ Sf. Teodosie, ocazie cu care ii urez lu’ Cel Mic (ce se ureaza la onomastici?) sa fie cit mai citit si apreciat asa cum merita. Si va urez si voua, tuturor: lectura placuta!
Articole (RSS)
Comentarii (RSS)
22 septembrie 2007 la 7:45 pm
o fi retetarium o carte buna, da’ teodosie tot teodosie… uite aici cam ce-am avut io de zis despre cartea lui costi gurgu: http://mirceapricajan.blogspot.com/2006/12/gurgu-reetarul.html
nu c-as vrea sa te influentez, luciat…
22 septembrie 2007 la 7:46 pm
cum “ce se ureza la onomastici?”? sa traiesti cu numele!
22 septembrie 2007 la 8:11 pm
si eu, si eu sarbatoresc! ca tocmai citesc cartea si tare e frumoasa. nu stiu cum , parca nu scartaie nimic acolo! de zici ca n-a muncit deloc, ci doar i-a curs inspiratia. nici eu nu l-as baga la fantasy. dar as fi politically correct, nu m-as exprima ca tine, care ai sa o iei pe cocoasa. ce are chick-lit cu fantasy? o sa zica lumea. stai sa vezi ce suparare starnesti., pt ca pt cititorii de fantasy, aia e li-te-ra-tu-ra! ei sunt suflete curate si tu te apuci sa ii superi.
ce bine imi pare ca ai deschis subiectu, sa zic si eu de teodosie!
22 septembrie 2007 la 11:56 pm
pai cartile astea doua nu prea au nimic in comun. si oricum impucati-ma (eh, ma alint si eu) ca sunt singura care nu am sarit de fund in sus la asta mic:D
23 septembrie 2007 la 12:17 am
cum o sa fii singura? si haulica e om asezat.
23 septembrie 2007 la 12:37 am
acum, stii, fie ca ne place la toti sau nu, cartile se mai impart si dupa alte criterii. nu-i un motiv sa ne scoatem ochii (n-am zis ca s-a intimplat pe-aici, da?
curatam si io pusca). care-s bune sint bune oricum. nu inseamna ca este/e considerata vreuna mai proasta fiindca e trecuta si la fantasy-uri sau ca daca e trecuta acolo brusc i se scade pe nedrept valoarea…
sau daca e asa de buna brusc nu mai e sf? ba e. e LITERATURA sf. daca era proasta era doar sf. 
cred ca n-ar fi cazul ca ishiguro sa se jeneze ca ‘never let me go’ a ajuns pe lista scurta la premiile ‘arthur c. clarke’. de ce-o fi ajuns pe lista aia de premii pentru sf, naiba stie… nu?
23 septembrie 2007 la 10:30 am
Ce facusi, luciato? Ai schimbat unitatile de masura! Pai cum? Masori inaltimea in kilograme? Cartile sint bune sau proaste indiferent de genul (subgenul) in care pot fi incadrate. De obicei incadrarea o fac editorii – cind trimit cartea spre librarii, librarii – cind o asaza in raftul potrivit (nu la noi! la ei. dar peste 10 zile se va intimpla si la noi, cind se va deschide la Cluj prima librarie dintr-un nou lant de librarii) si o fac comentatorii. Genul il dau temele, motivele, modalitatile folosite de autor.
Si inca ceva: mi s-a parut mie sau “Si nici pe Teodosie cel Mic la carti pentru copii” inseamna ca fantasy e pt copii? Iarasi masori cu alta unitate. Sint carti fantasy pt copii si carti pt oameni mari. Ti se pare ca Veniss Underground a lui VanderMeer ar fi pentru copii? Cartile pt copii (tot la ei) sint puse pe rafturi separate.
Nu mi se pare corect sa compari mereu cartile proaste din SF/fantasy cu cartile bune din mainstream. De ce nu si invers? Dar despre asta am tot vorbit (printre altele, si aici: http://michaelhaulica.wordpress.com/2007/06/24/bang-bang-she-bangs/)
Citeva titluri cistigatoare saunominalizate la premiile World Fantasy in ultimii ani:
2006
winner Haruki Murakami, Kafka on the Shore
Bret Easton Ellis, Lunar Park
Graham Joyce, The Limits of Enchantment
2004
K. J. Bishop The Etched City
Jeff VanderMeer Veniss Undergound
2003
winner The Facts of Life Graham Joyce
2002
American Gods, Neil Gaiman
23 septembrie 2007 la 11:01 am
eu cred ca teodosie nu are un plot suficient de semnificativ pt fantasy. scriitorul are imaginatia unui experimentator modern, mai mult decat a unui scriitor de fantasy, ca aia sunt mult mai vizionari decat razvan al nostru, oricat ar fi el de talentat.
?
poate cam asta voia luciat sa zica
puck, cred ca n-ai putut tu sa citesti cartea ca un baietel. ce experienta de baietel avem noi?:)
23 septembrie 2007 la 12:08 pm
buna idee! sa traiasca..si sa ma apuc si eu de ea azi, ca si asa m-asteapta pe raft, cumintzica, de ha-hat (adica de cand ai scris tu 1data de ea
)
23 septembrie 2007 la 1:47 pm
@ michael: domnule, cu tot respectul pentru barba alba, cred ca dumneata ai incurcat unitatile de masura, atunci cind l-ai incadrat pe teodosie la fantasy.
ti-a spus si luciat, ti-o mai spun si eu odata, in sperata ca, poate, pina la urma o sa intelegi: folosirea unor elemente de fantasy nu incadreaza neaparat o carte la fantasy. asa cum folosirea unor elemente de roman politist nu incadreaza neaparat cartea la roman politist. luciat a dat exemplul cu chick-lit si cu emma bovary. eu iti spun ca, de exemplu, crima si pedeapsa nu poate fi comparat cu maigret si gangsterii. din ratiuni de gen, nu valorice. asa cum nici never let me go n-are ce cauta la s.f.
si pe bune ca incepe sa fie obositoare mania persecutiei de care sufera iubitorii de s.f. si fantasy.
23 septembrie 2007 la 3:38 pm
io stiam ca se ureaza hai la multi ani dai o bere!
23 septembrie 2007 la 3:50 pm
cred ca in teoodosie nu sint doar “unele” elemente de fantasy. dar, ma rog, cum zici tu. (poate, pina la urma, am inteles) bine, n-are nici o treaba teodosie cu literatura fantasy, Radulescu vorbeste acolo despre vecinii lui de bloc, romanul ala despre clone n-are nici o treaba cu sefeul s.a.m.d. si pe mine ma cam oboseste chioreala astora care considera ca daca o carte e proasta e sf, daca e buna e literatura. sau, si mai si, vorba lui i.b. lefter: n-avem literatura fantasy pentru ca nu-i zicem asa. corect!
23 septembrie 2007 la 3:59 pm
@ michael: geaba te superi. romanul “ala” nu e despre clone neam. asa cum nici ferma animalelor nu e despre animale. pe bune
da’, ma rog, oricine are dreptul sa citeasca doar literal, daca asa pohteste.
23 septembrie 2007 la 4:36 pm
@ uv – pai chick-lit si SF au enorm de mult in comun. au esentialul in comun
(sa vezi acu suparare!). esentialul fiind, din pedeveul meu, tocmai faptul ca exista in virtutea unei incadrari TEMATICE. eu nu dau doi bani pe aceasta clasificare in functie de “despre” ce scrie intr-o carte. Literatura, imi place mie sa cred, e mult mai mult decit “despre”. Un roman “de-al meu”nu e niciodata doar “despre” roboti, amor, razboi, spionaj, crime, istorie etc. etc. Cind un roman e doar SF, doar de dragoste, doar de razboi, atunci… clar ii lipseste ceva – ma rog, pentru mine si altii ca mine 
De aceea nu se pune problema sa consideri Teodosie cel Mic drept fantasy si nici Madame Bovary drept roman de dragoste si nici Razboi si Pace drept roman de razboi si nici, vorba lui vic, Crima si pedeapsa drept roman politist. Nu vreau sa spun ca nu exista romane politiste bune, doamne fereste!
@ puck – nu te impusca nimeni, stai linistita
dar poate nu ti-a placut tocmai pt ca ai citit ca pe un fantasy? zic si eu, nu dau cu paru
@ michael – “Cartile sint bune sau proaste indiferent de genul (subgenul) in care pot fi incadrate.” Da, sigur. Dar mai presus de genuri si subgenuri TEMATICE exista literatura pur si simplu. Ma rog, hai, nu “mai presus”, ci “dincolo de”, “de cealalta parte a”.
pentru mine nu e valabila acea impartire in genuri decit in scopuri extra-literare.
si la Gurgu, sa vezi tu cum o sa te superi ca imediat ti-l iau de la fantasy si ramii fara 
“Nu mi se pare corect sa compari mereu cartile proaste din SF/fantasy cu cartile bune din mainstream” – pai cine compara? eu?
Radulescu poate sa vorbeasca acolo exclusiv despre gnomi si… potiuni fermecate si… de-astea, nu conteaza. Conteaza altceva. Un ceva care nu exista la Rowling, de exemplu, desi Harry Potter e super-misto si-mi place.
Daca exista ceva-ul acela misterios
eu cred ca n-avem literatura fantasy din aceleasi motive pt care n-avem literatura politista etc. – si e nasol sa nu fie, ca literaturile astea diverse sint indispensabile unei literaturi vazuta asa cum o vad eu. si nu sint naspa, nu asta vreau sa spun.
23 septembrie 2007 la 4:45 pm
@ luciat: evident ca razboi si pace nu-i doar un roman de raboi. e si de pace.
23 septembrie 2007 la 4:48 pm
23 septembrie 2007 la 4:56 pm
@ v – ah, ti-ai curatat pusca?
nu trage, nu trage! las’ ca tot ne intelegem noi, de fapt, macar prin telepatie daca in scris pare ca ne ciondanim 
23 septembrie 2007 la 6:00 pm
ha? ciondanim? ce? cine? unde? vin si io!
)
da’ tot n-am inteles cine cu cine se contrazice, ca vad ca ziceti aceeasi treaba. sau asa inteleg eu de pe margine, ca ati sustinut aceeasi chestie doar cu alte cuvinte. lucia, tu zici ca mai presus de impartiri “tematice”… – deci recunosti ca ele, impartirile, exista. io nu vad care-i crima ca exista, chiar daca au scopuri extraliterare – de parca a zis cineva ca au scopuri literare. zici “Radulescu poate sa vorbeasca acolo exclusiv despre gnomi si… potiuni fermecate si… de-astea, nu conteaza. Conteaza altceva. Un ceva care nu exista la Rowling, de exemplu, desi Harry Potter e super-misto si-mi place.” – pai, si cine-a zis ca impartirea conteaza si ca nu acel altceva conteaza? ca io n-am vazut cine si unde.
iar, vic, aia cu ‘never let me go nu-i un roman despre clone’ am zis chiar eu in blogul cu cartuse, neuitind sa mentionez ca e si sf. ce, sf-ul e ala despre robotul yk14? adica io inteleg urmatoarea idee: daca e cu clone, dar are un milion de sensuri si clonele inseamna altceva, gata, nu mai e sf. caci, desigur, daca era sf clonele alea erau de fapt niste golemi, nu? de unde simbol si psihologie?
23 septembrie 2007 la 6:26 pm
ne ciondanim ne ciondanim dar dupa aia iesim la bere? ca asta e şpilu’.
(am citit-o ca pe o carte normala, hai eventual pt copii ca asa a zis mayuma ca e si pe mine ma intereseaza segmentul asta
)
23 septembrie 2007 la 6:34 pm
@ v – ok, forget about SF. Hai sa zicem asa: in Never let me go e o poveste de dragoste – foarte frumoasa dupa parerea mea. Ai spune ca Never let me go e un roman de dragoste?
23 septembrie 2007 la 6:34 pm
@ puck – ok
23 septembrie 2007 la 6:39 pm
pai, si ce, n-are “elemente de roman de dragoste”? (sic!)
23 septembrie 2007 la 6:41 pm
ba bine ca nu!
na, ca nu e roman de dragoste! 
si totusi, siiiii toooootuuuuusi
23 septembrie 2007 la 6:46 pm
pai, nu e roman de dragoste, e roman sf de dragoste.
23 septembrie 2007 la 6:54 pm
sa nu uitam acuma ca e si un bildungsroman, da? ar fi deci un bildungsroman SF de dragoste
23 septembrie 2007 la 6:56 pm
a, pai da! cum naiba am uitat tocmai bildingu’!
23 septembrie 2007 la 6:58 pm
si acuma, imagineaza-ti cum se iau la harta fanii romanelor SF cu fanii romanelor de dragoste si cu fanii bildungsromanelor
23 septembrie 2007 la 7:05 pm
iti dai seama, sper, ca e si destul chicklit prin cartea asta, nu? cit sa se mai bage unele in gramada de rugby!
23 septembrie 2007 la 7:16 pm
si cit sa nu se ocupe in veci vreun critic serios de un bildungsroman SF de dragoste chicklit
)))))))))))))))))))))))))))))))))
23 septembrie 2007 la 7:22 pm
am calcat si eu odata pe oul asta cu sf-ul si am primit o scatoalca.:)
sa va explice baba, chick-lit e la nivelele inferioare de svadisthana, fantasy ajunge si la anahatha si vishudha
tocmai am terminat cartea si ma bucur intr-un fel ca nu seamana deloc cu “povestea fara sfarsit”, desi aia, cu adevarat un fantasy, mi-a placut foarte mult! imi pare bine pt ca mi se pare ca nu seamana cu nimic.
daca vorbeati de gen, voi ce parere aveti, e “povestea fara sfarsit” doar fantasy? sau e literatura? nu incerc sa demonstrez nimic, sunt doar curioasa.
23 septembrie 2007 la 7:23 pm
cre’ ca mi s-a infundat o chakra…
23 septembrie 2007 la 7:42 pm
vai, ne pare rau. sper ca nu din cauza noastra:)
pune o pisica sa toarca pe locul afectat!:)
23 septembrie 2007 la 8:05 pm
daca pun trei mi se desfunda si urechile?
23 septembrie 2007 la 8:15 pm
2 pt urechi. 3 ca sa iti creasca aripi:)
23 septembrie 2007 la 9:47 pm
@ v: bine, marin mincu, tu ai zis primul/ prima ca nu-i roman despre clone.
23 septembrie 2007 la 9:48 pm
problema nu cred ca e fantasy vs literatura (cita vreme fantasy e inclus in literatura). poate de aici pleaca si ciondaneala noastra. (si da, evident, dup-aia fuguta la bere!)
23 septembrie 2007 la 10:12 pm
@ michael: ba tocmai asta e problema, cita vreme iubitorii de fantasy si/sau s.f. tin sa marcheaze cu tot dinadinsul diferenta specifica.
) e cam cum e cu ardelenii care intii sint ardeleni si abia dupa aia romani. 
ca sa zic asa (da’ la un vin, nu la bere
23 septembrie 2007 la 10:22 pm
pun si eu o nevastuica sa toarca pe chakra responsabila de stelutele din genele ei (daca morcovii de mai ieri nu si-au facut efectul). ca de bere n-am chef, m-am dres cu sec.
24 septembrie 2007 la 1:10 am
de parca daca-s romani nu pot fi si ardeleni.
24 septembrie 2007 la 7:51 am
bine zis, v. problema apare atunci cind ardelenii sint considerati romani de categoria a 2-a.
24 septembrie 2007 la 8:14 am
@vic: nu te lua de ardeleni
24 septembrie 2007 la 11:35 am
michael: categoria a doua e ocupata de basarabeni. vezi vasile ernu. sau, poate, se simtea de categoria a doua fiindca era in ardeal?
si, cum spuneam, atentie la mania persecutiei.
24 septembrie 2007 la 11:48 am
eu iubesc sf-ul si fantasy, mi-a placut si teodosie, dar nu ma simt persecutata deloc fiindca cineva nu considera fantasy ci literatura o carte care mie mi-a placut
dimpotriva, mi se pare genial!!! poate mai pacalesc pe cativa carora nu le plac genurile respective in felul asta!!! bravo luciat, mi-ai dat o idee 
24 septembrie 2007 la 11:52 am
domnilor in special le recomand, cu aceasta ocazie, o carte pe care cred ca si-ar fi dorit s-o citeasca/traiasca toti baietzeii din lume: Jocul lui Ender, Orson Scott Card; e literatura, jur
24 septembrie 2007 la 11:52 am
am mai dezbatut cu prietenii si am ajuns impreuna la concluzia ca , daca partea de science e secundara, doar un PRETEXT pt chestii general umane, atunci cartea nu e sf. dar daca se insista pe tehnologie, pe atmosfera aia de viitor, atunci e.
poate ca stampila sf se poate pune dupa cantitatea de science si anticipatie, si nu dupa calitatea literara.
de ex, margaret atwood si ishiguro scriu literatura. pe atwood o pot incadra la sf, pe ishiguro nu. insa acum nu ma pot hotara ce fac cu brave new world:)
24 septembrie 2007 la 11:55 am
@ capricornk13: bine spus “poate mai pacalesc”. ca despre asta-i vorba.
numa’ ca eu as incerca, mai degraba, la cei care strimba din nas cind aud de metafictiune.
24 septembrie 2007 la 11:57 am
@ uv: incearca la distopii. poate intra acolo.
24 septembrie 2007 la 12:04 pm
intra acolo, dar ma intrbam daca ar intra si la sf, cand toata tehnologia de care vorbeste el nu e decat un pretext pentru cu totul altceva
24 septembrie 2007 la 12:05 pm
fabula? parabola?
24 septembrie 2007 la 12:09 pm
@vic: pai ce, pe mine nu ma pacalesc o gramada de critici sa citesc neste ciurucuri?!!! macar eu vin cu intentii onorabile…pentru binele poporului cititor!
24 septembrie 2007 la 12:14 pm
cu ocazia discutiei insa imi dau seama cat de mult imi plac cartile astea la care trebuie sa te intrebi daca sunt sf/fantasy sau nu! hai ca am incercat sa inchei frumos:)
24 septembrie 2007 la 12:16 pm
@ capricornk13: la virsta ta, mai crezi in critici? mai bine in mos craciun.
24 septembrie 2007 la 12:18 pm
@uv: pai si cum ai clasifica dune atunci? ca-n mod absolut cert partea de science este numai un pretext la dune?! cred ca ne dau in judecata toti fanii sf daca le luam dune si o bagam in alta parte!!!
desi, la mine e clar in top 10-ul celor mai bune carti (pur si simplu) citite vreodata
24 septembrie 2007 la 12:20 pm
@vic: pai de-aia o vizitez pe lucia, ca de barza si mos craciun m-am saturat
24 septembrie 2007 la 12:21 pm
@uv: foarte frumos, tocmai d-aia hai sa le dam incolo de categorii!
libertate, domnule!
24 septembrie 2007 la 12:25 pm
Na, ca mi-am dat si eu cu parerea despre Retetarium.
24 septembrie 2007 la 12:27 pm
@ poiana lui mayuma: ziceai ca nu mai frecventezi blogurile anonimilor. te-ai razgindit? iar?
24 septembrie 2007 la 12:29 pm
capricorn, la dune se aduaga barocul ala tipic sf-ului, masini, roboti, animale fantastice, care e inconfundabil si carora multora le sta in gat, asa ca nimeni n-o sa o scoata din sf. pe cand huxely nu e chiar baroc.
nu zic cu rautate, si eu sunt oleaca de fan jedi, stiu ce inseamna sa fii fan:)
24 septembrie 2007 la 1:17 pm
si star treck:)
24 septembrie 2007 la 1:26 pm
“pentru mine nu e valabila acea impartire in genuri decit in scopuri extra-literare.” (luciat)
Foarte de acord. Catalogarile, desi antipatice, sunt necesare pentru ordine. Cred ca exista foarte putini cititori “specializati” pe un anume subgen (ma rog, poate cititoarele de romane de dragoste sa fie exceptia) – cititorul citeste o carte pentru ca i-a recomandat-o un prieten, pentru ca a auzit de ea la TV, pentru ca a citit o cronica, pentru ca mai citise de autorul respectiv… Subgenul cartii e doar o indicatie, destul de permisiva, asa cum spui despre o formatie ca e de rock, fara ca asta sa spuna clar ce fel de rock canta. Pe de alta parte, daca ai spus rock, stii sigur ca nu e jazz. Pentru mine SF-ul, fantasy-ul, romanul politist etc fac parte din marea familie “literatura” (deci “rock”) pe cand o carte de istorie e “jazz”, una de arhitectura e “pop” etc. Incadrarea asta nu implica o judecata de valoare.
Inchipuiti-va o librarie ordonata pe criteriu valoric: carti foarte bune, carti bune, carti asa-si-asa, carti proaste.
Cu ocazia asta mi-am adus aminte si o anecdota, intamplata nu spui unde.
Un client intra intr-o librarie. Merge hotarat la vazatoarea de la beletristica si intreaba:
- Buna ziua, aveti “De veghe in lanul de secara”?
- Hm… Nu la mine, incercati la agricultura…
24 septembrie 2007 la 1:45 pm
@ Liviu V: da’ stii ca exista jazz-rock, nu?
24 septembrie 2007 la 1:48 pm
Evident, dar asta doar daca tii cu tot dinadinsul sa te complici.
Plus ca, daca e sa mentinem comparatia, in muzica problema pare mai simpla: exista rock cu elemente de jazz (care e rock) si jazz-rockul, care e jazz.
24 septembrie 2007 la 1:50 pm
ei, nu cred ca tine. clasificarea “jazz/rock” seamana mai degraba cu “suprarealism/postmodernism” sau alte impartiri de-astea
24 septembrie 2007 la 1:52 pm
si oricum discutia asta n-are nici o sansa sa se incheie vreodata
mie mi-e foarte clar: e irelevant pentru o carte buna “despre” ce e vorba in ea
24 septembrie 2007 la 3:24 pm
@ luciat: ei, ar trebui sa recunosti ca o buna parte din discutie se datoreaza clasificarii tale: fantasy si li-te-ra-tu-ra.
24 septembrie 2007 la 3:25 pm
@ vic – dap, dracu’ m-a pus
24 septembrie 2007 la 3:30 pm
@vic: Pai Luciat nu e anonima. Eu stiu cine e dar nu vreau sa va spun si voua. Mi-a luat destul de mult pina am aflat, am angajat doi detectivi particulari. Luciat e un extraterestru.
24 septembrie 2007 la 3:34 pm
@ mayuma – ce sa fac, acu… daca m-ai prins, m-ai prins!
24 septembrie 2007 la 3:57 pm
@ poiana lui mayuma: crezi ca de-asta e verde? ca ea zicea ca are probleme cu ochii si de-aia.
24 septembrie 2007 la 10:02 pm
pai n-am stabilit ca luciata e ioan t. morar? sau victor jalba? na, ca m-am incurcat…
25 septembrie 2007 la 12:18 am
si io care credeam ca victor jalba e ioan t. morar. pfui, ce m-ati naucit!