Doi munti drept mostenire

Cartea cu bunici, coordonator Marius Chivu, Humanitas, 2007

Antologie. 92 de oameni (scriitori, ziaristi, artisti, tot felul) scriu despre bunicii lor. Pe scurt, au avut limita de spatiu. Lista autorilor la sfirsitul insemnarii. 92 de oameni! Poate functiona ca o introducere a multor scriitori contemporani, pentru cineva care nu stie de unde sa-i apuce. Poate fi interesanta dpdv sociologic. Poate fi pur si simplu o lectura placuta – sa nu-mi spuneti ca va lasa rece tema, ca doar aveti si ati avut si voi bunici! Sau, daca nu i-ati cunoscut, v-ati intrebat ce ati pierdut. Don’t worry, nu e o avalansa de sentimentalism, nu sint texte patetice, n-o sa va smiorcaiti si n-o sa pufniti pe nas. Da’ nici nu se pune problema de cinisme si fitze.

Varietatea e asigurata. Difera inclusiv genurile in care au scris autorii – unii au povestit cite o intimplare, altii au schitat o genealogie, unii au poetizat, altii au facut mici eseuri, unii au incercat sa recupereze un limbaj etc. Bunicii despre care e vorba sint tarani simpli, intelectuali cu pian si maniere, boieri cafegii, ceasornicari, vinzatoare de acadele 🙂 Unii si-au iubit nepotii si au fost iubiti, altii s-au zgircit si cu prezenta si cu mingiierile si au lasat resentimente in urma. Sa tot citesti, sa treci de la o bunica obsedata sa-si schimbe testamentul si destinatarul sosonilor rasuzati (a lui Florin Lazarescu) la un bunic amator de metaloplastie (al lui Alin Buzarin), de la o bunica iconoclasta care fuma pe ascuns (a lui Vasile Garnet) la una care agraia folcloric, „Tu colea, in volbura, sa nu cumva sa te duci!” (intimplator sau nu, a lui Patapievici).

Niste coincidente. Bunicul Martei Petreu avea un picior de lemn (il impuscase groful pentru ca nu tesalase bine caii, prin 1906); bunicul lui Iulian Tanase un picior de fier forjat (intimplare din razboi). Bunica Ancai Manolescu venea dintr-o familie proprietara a doi munti (in Tara Birsei); la fel si bunica Ioanei Nicolaie – „munti cu paduri si salbaticiuni, cu brazi neatinsi si zmeuris”.

Hm, ce-as mai fi vrut si eu sa stiu ca un munte a fost la un moment dat „in familie”…

O sa mai scriu si miine, deocamdata mai pun doar un citat (Traian Ungureanu):
„Credem ca bunicii vin din urma si ne stau, o vreme, in preajma, indeajuns de norocosi sa prinda vremuri noi. De fapt, e invers, si tocmai acesta e motivul pentru care bunicii fascineaza. Nu ei sint contemporani norocosi cu tramvaiele, metroul, si Ipodurile noastre ci noi devenim contemporani cu vremurile lor trecute si apuse”. Uite-asa poti chiar sa ai doi munti in proprietate, doar stiind ca un strabunic i-a „avut” – se compara „proprietatea” asta cu investitiile in terenuri pe care le fac afaceristii de azi? Cum vad eu lucrurile, „terenul” detinut de un investitor e fum, parere si iluzie desarta pe linga muntii cu zmeuris despre care ti s-a povestit in copilarie.

Si chiar daca familia ta n-a avut munti, ceva la fel de solid tot ti-au transmis bunicii. Pentru mine, cea mai indepartata mostenire (si cea mai fabuloasa!) e una dintre amintirile bunicii mele: avea 4 ani, toata familia se pregatea sa paraseasca tara aceea indepartata, incarcasera lucrurile in carute si numai bunica ei raminea acolo, singura, refuzind sa plece; si-a pieptanat nepoata si, cine stie de ce, a cam tras-o de par – pe urma nu s-au mai vazut niciodata. E singurul lucru pe care-l stiu despre stra-strabunica mea: ca intr-o tara straina, pe la 1911, pieptana cam smucit o fetita. Face asta cit doi munti? Pentru mine da. Si incomparabil mai mult decit doua blocuri de birouri in centrul Bucurestiului.

Lista autorilor:
Gabriela Adamesteanu
Radu Afrim
Iulia Alexa
Adriana Babeti
Anamaria Beligan
Adriana Bittel
Ana Blandiana
T.O. Bobe
Lidia Bodea
Emil Brumaru
Alin Buzarin
Alexandru Calinescu
Matei Calinescu
Daniela Chirion
Marius Chivu
Livius Ciocarlie
Adrian Cioroianu
Alexandru Cizek
Andrei Codrescu
Denisa Comanescu
Radu Cosasu
Dana Deac
Florin Dumitrescu
B. Elvin
Catalin Dorian Florescu
Filip Florian
Matei Florian
Serban Foarta
Emilian Galaicu-Paun
Vasile Garnet
Cristian Geambasu
Dragos Ghitulete
Cristian Ghinea
Bogdan Ghiu
Stela Giurgeanu
Adela Greceanu
Bogdan Iancu
Nora Iuga
Doina Jela
Alexandra Jivan
Ioan Lacusta
Florin Lazarescu
Dan Lungu
Cosmin Manolache
Anca Manolescu
Angela Marinescu
Virgil Mihaiu
Mircea Mihaies
Calin-Andrei Mihailescu
Dan C. Mihailescu
Vintila Mihailescu
Ruxandra Mihaila
Lucian Mindruta
Adriana Mocca
Cristina Modreanu
Morar Ioan T.
Ioana Morpurgo
Radu Naum
Ioana Nicolaie
Tudor Octavian
Andrei Oisteanu
Radu Paraschivescu
H.-R. Patapievici
Dora Pavel
Irina Petras
Cipriana Petre
Razvan Petrescu
Marta Petreu
Andrei Plesu
Ioan Es. Pop
Adina Popescu
Simona Popescu
Radu Pavel Gheo
Tania Radu
Antoaneta Ralian
Ana Maria Sandu
Mircea-Horia Simionescu
Sorin Stoica
Alex Leo Serban
Robert Serban
Tia Serbanescu
Catalin Stefanescu
Pavel Susara
Iulian Tanase
Antoaneta Tanasescu
Cristian Teodorescu
Lucian Dan Teodorovici
Calin Torsan
Ungureanu Traian
Constanta Vintila-Ghitulescu
Ciprian Voicila
Sever Voinescu

33 de comentarii la “Doi munti drept mostenire”

  1. @ meropi – pai, da, e numai bun de craciun. si am uitat sa zic ca are si scop caritabil, adica banii din vinzari se doneaza la orfelinate, adica sint toate motivele sa te simti bine cind citesti 🙂
    lasa ca zic miine ca azi, cu lista asta, iesea oricum ditamai textu

  2. cartea cu bunici se va lansa joi, 13 decembrie la Libraria Joc Secund din Timisoara in prezenta urmatorilor:Marius Chivu, Matei Florian, Ana-Maria Sandu, Adriana Babeţi, Robert Şerban, Şerban Foarţă, Mircea Mihăieş, Radu Pavel Gheo . In Bucuresti lansarea are loc miercuri, 19 decembrie la Libraria Kretzulescu.

  3. a, si eu mi-o iau cadou, dar de anul nou.
    de ce ni se pare oare ca trecutul are parfum, viitorul e inodor iar prezentul pute?:)

  4. @ raul – mersi de info

    @ uv – bai, tu uneori te zbirlesti de nu stie omu’ ce sa-ti zica :mrgreen:
    n-are nici o legatura cu parfumu trecutului si putoarea prezentului – e vorba pur si simplu de faptu ca omu e o fiinta venita de undeva, nu e aparut din spuma marii. identitatea ti-o da si familia, nu numa’ ideile cretze si personale din mintea ta unica si irepetabila (sau a mea, na, nu zic nimic de „tine”) 🙂

  5. nu, eu nu m-am zbarlit, sunt de acord cu tine. doar ca asa mi se pare mie cu parfumul si putoarea, la mine in primul rand, iar in randul 2, la aproape toti pe care ii stiu.

  6. ca nepot posesor de bunici care-au avut un deal (ca deh, nu toata lumea isi permitea munti la vremea aia), nu pot decit sa-mi smulg niste fire de par din barba (pe-alea deja albe, de preferat) ca n-am luat cartea in tirg… am aflat de ea abia dupa 🙁
    on the bright side, macar stiu ce-o sa-mi aduca le moche 🙂

  7. care v-ati luat inapoi muntii, va rog nu puneti gard in jur si nu scrieti „trecerea oprita”, cum am vazut eu ca au facut la vatra dornei sus, la teleferic, de nu mai poate omul posesor de bunici care au avut o masina de cusut singer sa mearga pe poteca prin padure. 🙂

  8. ne intereseaza bunicii,sursa de identitate dar si contact cu cea mai veche lume pe care am cunoscut-o direct. un pas in lumea aia completeaza imaginea noastra despre prezent, si nu numai despre prezentul nostru. e farmecul batranilor, nu numai al bunicilor. altfel nu ne-ar interesa sa luam cartea si sa citim despre alti bunici. de-aia am vorbit de parfum.
    cand am plecat o data intr-o alta tara si nu intelegeam nimic din ce se petrecea in jur , m-am imprietenit cu o tipa care mi-a zis o gramada de povesti despre ea, bunica-sa, despre cartierul ala si istoria lui. atunci parca au inceput sa se lege lucrurile si lumea aia a capatat mai multe semnificatii decat puteam vedea doar uitandu-ma in jur.

  9. @ hnu – pai mai bine ca ti-o aduce le moche, ca pe cuvint mie mi se pare la fix de citit la craciun. ai tai au avut un deal, ai mei au avut o masa 🙂 pe care au vindut-o cu zece mii de lei si-au luat mincare – iti dai seama ca inainte de 89 sa auzi de o masa care costa zece mii… 😯 (si sa fii si mic, nu mare si destept)

    @ uv – sper ca stai jos ca o sa fii socata 🙂 respectiv trebuie sa ma confesez ca io, sa-mi dea cineva niste padure cadou (apropo, daca va ginditi sa-mi faceti o surpriza de asta: nu ezitati, ca primesc! 😆 ), in nici un caz nu i-as lasa pe turisti sa se plimbe pe la mine prin proprietatea mea sa-si faca gratare si sa-si depuna ouale (pet-urile, cutiile de conserve etc.)
    cu celalalt comentariu sint complet de acord

  10. sa dea domu cand oi avea tu munte sa ti-l declare rezervatie naturala, sa ti-l ia, sa iti darame gardul si sa pot sa trec si eu pe poteca!:)

  11. Eu pe bunicii din partea tatei nu i-am cyunoscut – bunicul a murit cand taica-meu avea opt ani, mort intr-o explozie la arsenal, bunic-mea cand taica-meu avea cinspe ani, de inima, parca. Insa cu ceilalti, din partea mamei, am crescut. Bunica-mea (singura mea bunica, practic) a fost cel mai inteligent om pe care l-am cunoscut, cred. Ei i-am scos ultimul dinte, cu un involuntar cap in gura. Ei bine, dintele ala face pentru cat doi munti. Si, in plus, e nenationalizabil :).

  12. @ r. – exact, amintirile astea sint cele mai sigure si nu pot fi nationalizate. pe astea le „ai” pe vecie 🙂

    @ camir – a, ma bucur ca te-am facut putin curioasa, pe de o parte, dar pe de alta parte as prefera sa ramina asa, fara sa mai dau alte detalii. nu te supara, pliz

    @ clublit – da, au fost si „vorbe rele” – de ce crezi ca am zis eu de „resentimente”? pai vezi? 🙂

    @ dinu decuble – de ce nu?

    @ natalia – ei, nu stiu. depinde de gusturi.

  13. si eu am comandat-o la mos, chiar inainte sa postezi tu despre ea – exact cum spui, mi se pare tare potrivita de Craciun 🙂
    eu am avut un bunic comunist 🙁 din convingere…venise din basarabia, lucra la malaxa (foarte bine, maistru, sef de sectie, mobilizat pe loc la armament…); cand au venit comunistii a crezut in ei, a crezut c-o sa fie egalitatate, fraternitate, bla, bla, bla; in anii 70, cand l-am cunoscut eu, ii trecuse de ei pana peste cap; nu mai vorbea decat de splendidele vremuri din perioada interbelica – desi fusese sarac lipit!!! de la el am ascultat prima data „Europa Libera”, nu se dezlipea de ea; cea mai mare fericire din viata lui a fost caderea lui Ceausescu, spunea tot timpul ca este extrem de bucuros ca a trait sa apuce ziua; apoi s-a certat cat a mai trait (pana in 99) cu parintii mei – inclusiv fiul sau adicatelea, pentru ca erau fesenisti! 👿 cred ca e o poveste obisnuita, dar e diferita de ce spui tu ca e prin carte 🙂

  14. bunicul meu din partea tatei a facut puscarie pt complicitate la crima, bunicul din partea mamei a fost macelar

  15. @ dan sociu – esti mai tare ca dcm, recunosc :mrgreen:
    fratii bunicii lui din Ferentari erau „alcoolici, asasini din gelozie si sinucigasi” – da’ bunicii n-au comis nimic de genul asta
    eu am doar un unchi si un var care au facut puscarie (unchiul ca s-a batut intr-o crisma si varul ca a fost raket) 😆

  16. frumoasa metafora munti=bunici
    le da o demnitate pierduta, genul de discurs dsp. strabuni
    ti-am trecut insemnarile pe lista de related links, la reciprocitate

  17. bunicul meu a fost membru al diviziei tudor vladimirescu. primul sot al bunicii a fost SS-ist, a murit de foame intr-un lagar, parca in norvegia. bunica a scapat de deportarea in siberia maritindu-se cu ofiterul roman-sovietic. eee? 🙂

  18. @ uv – mie mi-ar placea, cred, un roman care sa alterneze istoria asta (pe cit posibil fara moralisme) cu o poveste din zilele noastre – imi dau seama ca ar fi prea de tot, dar na, asa imi vine acu’ sa zic

  19. sa se intoarca primul bunic, care de fapt nu e mort, dar e criminal de razboi cautat, si sa puna la punct planul de vindere a evreilor de catre ceausescu. ajunge sa colaboreze cu al doilea bunic, ajuns general de securitate. se reia idila intre SS-ist si bunica, se ajunge la un menaj a trois. cei trei pun mina, dupa revolutie, pe institutul ana aslan, descopera un fel de elixir al tineretii. pastreaza o vreme secretul, pe urma vind catre coca cola o varianta soft a elixirului, fara zahar. vinzarea creste PIB-ul romaniei de 25 de ori, fix. asta, apropos de site-ul lui cimpoesu, recomandat de tine.

  20. :)))))))))))))))))))))))))))))

    despre siturile de scriitori: eu anunt ca exista, pt ca vreau o lista cit mai completa. nu le recomand neaparat pe toate, ar fi si greu, ca despre unii scriitori de pe lista nu stiu aproape nimic, iar pe unele situri n-am avut rabdare sa le rasfoiesc.

Comentariile sunt închise.