Jurnal intim
(Inapoi)
O fetita prea cuminte |
Autori (Inainte)
Ce se poate face intr-o ora in care n-ai chef de citit si te-ai uitat deja pe toate blogurile (pe unul poze cu genti artizanale, din textile – sa-mi fac un hobby din asta? ar fi dragut, adica m-ar distra, chit ca probabil ar iesi niste obiecte urite foc, dar oricum nu le-as vinde, asa ca…)?
Poti sa cureti citeva perechi de papuci, sa speli cada si chiuveta si o bluzita, sa faci curat in bucatarie (inclusiv spalat vase si sters aragazul, de altfel curat), sa freci covorul unde era patat, sa aduni din toata casa reviste si hirtii bune de aruncat, sa distribui cumparaturile de peste zi la locurile lor (dulapuri, frigider). Dureaza fix o ora. De la patru la cinci dimineata 
Miine, daca nu uit sa cumpar brinza de vaci, o sa fac alivenci.
Articole (RSS)
Comentarii (RSS)
19 decembrie 2007 la 2:47 pm
wow, dar tu chiar esti eficienta!
eu cred ca faceam jumatate din ce spui tu aici… si nu am ditamai casoiul si nici familie mare care sa scuze lipsa de eficienta.
19 decembrie 2007 la 2:56 pm
asta ar fi un fragment perfect de studiat la un curs de gender studies, daca o fi corect sa spui curs de … studies. la capitolul cu “asa nu”.
am sa fac si o marturisire: cind am citit ca ai facut toate intr-o singura ora, m-am gindit la tanti care vine in fiecare saptamina sa ne faca menajul si sta o zi intreaga, cam degeaba, dupa cum ii reprosez eu sotiei. deci: inca o chestie reprobabila intimplata in mintea unui barbat defect si misogin
dupa cum nici lindabelinda nu e departe de gindul asta gospodaresc, anulind inca una din putinele sanse ale feminismului
19 decembrie 2007 la 4:14 pm
@ linda – fii serioasa – in general e destul de curat la mine fiindca ma ajuta saptaminal o femeie. iar in bucatarie in ultimu timp am intrat doar ca sa-mi fac nes sau capucino sau sa iau ceva din frigider
cind am zis ca am sters aragazul, mai corect ar fi fost sa zic ca l-am sters de praf 
@ kata – pai ia incearca o saptamina fara tanti aia si o sa intelegi. ca sa nu mai spun ca sigur ai o contributie remarcabila la incarcarea programului lui tanti
un barbat intr-o casa e o sursa importanta de deranj 
19 decembrie 2007 la 5:14 pm
ce e alivenci?
19 decembrie 2007 la 5:39 pm
@ dinu decuble – e prima reteta in indexu alfabetic a’ lu’ Sanda Marin, of course
un fel de prajituri moldovenesti cu malai
19 decembrie 2007 la 5:56 pm
@ luciat: moastapegheata, ca eu sint ordonat. ma rog, citeodata, cam prea.
19 decembrie 2007 la 6:31 pm
sarna. o sa caut si eu reteta s-o fac. mai ales daca gasesc si poze, ca sa-mi vina pofta
19 decembrie 2007 la 6:43 pm
lies, lies, lies
19 decembrie 2007 la 7:16 pm
@ vic – nu stiu de ce chiar banuiam ca esti cam prea ordonat
– dar bravo, f frumos, tine-o tot asa 
@ dinu – sa zici cum ti-a iesit, daca faci
@ mastic – nu m-am prins daca faci spam sau vrei sa spui ceva
19 decembrie 2007 la 8:58 pm
sa stii ca nu: nu sint dezordonat acasa. doar la servici. si asta pentru ca am foarte putine lucruri de imprastiat. putine haine, putine carti, putina mincare.
dar nu despre asta voiam sa vorbim.
oricum, replica ta cu barbatul care e sursa…
din pacate pentru fetele mele, gindim in termeni gospodaresti
20 decembrie 2007 la 9:44 pm
ei nu ca am ras cu lacrimi! au iesit bune alivencile? elanuri de-astea gospodaresti la ore nepotrivite am si eu uneori, din pacate nu le am cand trebuie. acum de exemplu asa de bine i-ar prinde aragazului meu o spalare, fie ea si la patru dimineata… si eu nimic
partea buna e ca m-am ales cu un somnifer excelent: de fiecare data cand imi propun sa spal aragazul ma loveste asa un somn ca nu-mi mai poate sta nimic in calea catre pat.
ar trebui sa ne dai si noua reteta aia de alivenci. si ca sa nu sara lumea in sus ca postezi retete, poti sa faci un comentariu la cartea sandei marin
21 decembrie 2007 la 10:12 pm
In schimb eu m-am prins ca tu vrei sa spui ceva dar reusesti sa faci doar… spuma, oricum, eu ziceam ca minti. Dar m-am razgandit pentru ca se poate face si… a facut, difera. Ai dreptate, facem prea multe si gandim prea putine.
21 decembrie 2007 la 10:42 pm
@ zum – bineinteles ca n-am facut alivencile inca
dar, cel putin, mi-am luat brinza de vaci si poate-poate. daca le fac, o sa postez si reteta si poza, de-a dracu, asa, n-are decit sa sara lumea in sus 
)))))))))))))))))
a, si ma bucur rau ca ai ris cu lacrimi, ca asa voiam eu sa iasa, nu cum s-a intimplat sa-mi scrie cineva pe mail sa ma-ntrebe cit de deprimata sint
@ mastic – ai dreptate si tu, am mintit, n-am facut alivenci
)))))))))))))))) in rest pe cuvint ca n-am priceput ce vrei sa zici
21 decembrie 2007 la 10:53 pm
hehe, deprimata? io sa fiu in locul tau acu’ as fi deprimata, ca n-am alivenci. asa o pofta mi-ai facut de nu pot sa-ti spun! daca-mi ies sarmalele pun si eu o poza, ca ar fi realizarea anului (sper sa nu-mi sara nimeni in cap ca omor feminismul cu aspiratiile mele catre sarmaua perfecta
)
21 decembrie 2007 la 10:55 pm
vai, nu pot sa cred! faci sarmale? tu cu mina ta? respeeeect, eu asa ceva niciodata n-as incerca
stai ca vin acu la tine, ca am vazut c-ai mai postat
21 decembrie 2007 la 10:58 pm
a, nici eu nu pot sa cred. ramane de vazut daca si ies sarmale sau cine stie ce alte alea
(poate ies alivenci, atunci sa te tii!)
21 decembrie 2007 la 11:04 pm
ha ha – si mie sa-mi iasa niste sarmale! facem schimb de poze daca se-ntimpla si postam cu nerusinare fiecare pe-a celeilalte, ok?
21 decembrie 2007 la 11:17 pm
sssst, sigur ca facem schimb de poze, da’ nu mai zice ca aud si altii!
21 decembrie 2007 la 11:30 pm
ok, gata, ne-am inteles
22 decembrie 2007 la 12:48 am
@ zum: sarmaua perfecta e mica. atit de mica, incit nu poate fi pozata.
9 aprilie 2008 la 1:45 pm
Doamne, cum de le poti duce toate , Tu, pentru noi toti?…cand noi singuri, pentru noi…nu putem..???
Cum sa nu te cunosc, cand eu traiesc numai in sufletul tau..?
Sunt departe..In departari fericirea e ca braul unui curcubeu…la Mari departari…dar in apropierea sufletului singur…Speranta se amesteca in culorile curcubeului…Am iluzia ca pot sa le ating..sa ma ascund de mine…in spatele arcului de langa soare…
Iluzii…total e meschin, meschin, meschin…De ce alergam mereu dupa ceea ce nu conteaza…Doar inima vede, saraca, …dar sangele iriga mai departe creierul…si ochii vad..nimicul…
N-are destula putere…decat sa planga…Lacrimi suvoi fermecat…Putea- vor oare ochii sa vada ce inima stie….?? Dar n-are putere, saraca…
Inghit lacrimi calde …Ma pierd dincolo de departari…Doamne, cum de le poti tu duce toate, cand noi, pentru noi singuri…nu putem?….