Snuff book
Rodica Ilie, Emil Brumaru. Monografie, Aula, 2003
Sint extenuata, epuizata, terminata de-a binelea dupa ce am citit toata monografia asta, din scoarta-n scoarta! Nu stiu cum de-am reusit. M-am gindit eu ca n-o sa ma doara prea tare, in fond ce mare lucru, o monografie cu antologie comentata si dosar de receptare critica e un instrument pentru scoala. Am zis c-o sa fie floare la ureche, vreo suta de pagini din care doar putin mai mult de jumatate ii apartin autoarei. Ei bine, a fost chinul de pe lume.
Nu urasc critica, doamne fereste, dar asa ceva imi depaseste orice limita a suportabilului.
Despre Exclamatie: “Spatiul se construieste pe determinanti ai naturalului miniatural, iar in final asimilarea, integrarea se face prin trairea maximizata in adoptarea unei atitudini dominant-subiective si participant-simpatetice, care aneantizeaza spunerea / traducerea in cuvinte reductive, a experientei mirarii si contemplarii ca noi forme de explorare a realitatii”. Sarmana poezie despre care e vorba se termina asa:
“O, adormind in dosul unei case
De melc suav, ce bine-i sa nu scrii!”
Un exemplu complet, de la p. 85. Intii poezia:
“Sticle
Sint sticle cu toracele ingust
Si umeri transparenti neluate-n seama
De cei ce au idei. Ele reclama
Prezenta mea. Stiind c-o sa le gust
Se prelungesc anarhice spre mine
Cind trec pe linga rafturi, din instinct.
Doar in alcool exploziile fine
Ale iluziilor se aud distinct.”
Acum comentariul:
“Tentatia descriptivului cu care debuteaza acest poem transfigureaza elemente comune din referential si, supunindu-le antropomorfizarii, le dereifica, le aduce in ipostaza contactului empatic cu sensibilitatea eului poetic gata sa le accepte vecinatatea. Este un mod de a percepe senzorial, trans-rational, simpatetic lumea (ca reactie la o atitudine generalizata de indiferenta: “neluate-n seama/ de cei ce au idei…”), dincolo de orice prejudecata.
Euforia senzorialului, trairea in contiguitate cu materia transpun eul in elementar, in confortul primar al ritmurilor substantei distilind “iluzii”, producind in “explozii fine” imagini care scapa ratiunii.”
La ce foloseste? Cit de mult trebuie sa urasti poezia ca sa comiti asemenea atrocitati asupra ei? Viol, tortura si crima! Sa citesti asa ceva e ca si cum te-ai uita la un snuff movie.
Brumaru spune, intr-un interviu (despre o tipa care nu intelegea un vers): “De fapt, cum sa explici altfel ceea ce era clar: Dintr-un ciine curge-o limba… Adica nu s-a mai vazut asa ceva? Nu vazuse ciine, nu vazuse limbi atirnind din ciini?” S-a mai vazut pe dracu’! Nu, dom’le, ne explica criticul Rodica Ilie: “Animalicul se dezintegreaza, viziunile reifica fragmentarul organic, abstractizindu-l”. Nu-mi pasa nici daca poetul insusi ar fi incintat de explicatiile criticului, mie pur si simplu mi-au otravit ultimele zile.
Mda, cum spuneam, m-a terminat. Am zis si eu sa nu mai fiu asa superficiala, sa pun naibii mina macar pe o monografie inainte sa torn aici impresii de amator la poeziile lui Brumaru. Sper sa-mi revin pina miine! Ca poate impresiile naive dauneaza mai putin sanatatii decit explicatiile savante. Uf, ce m-am enervat!
Articole (RSS)
Comentarii (RSS)
17 ianuarie 2008 la 2:59 pm
mi-ai adus aminte de comentariile din liceu:)
17 ianuarie 2008 la 3:00 pm
din scoarta-n scoarta? eu n-am reusit sa citesc nici macar citatele astea!
17 ianuarie 2008 la 3:16 pm
de mult nu am mai ras asa…
17 ianuarie 2008 la 3:37 pm
demitizarea exaustiva si relational caduca
incongruenta fenomenologica si introspectiv cromatica
17 ianuarie 2008 la 5:12 pm
Citatele alea imi aduc aminte atat de mult de liceu, ca mi se face rau (deci “impresiile naive dauneaza mai putin sanatatii decit explicatiile savante”
17 ianuarie 2008 la 6:18 pm
Hahaahahahahahahahahahahahahahahahahhahahahahahahahahahahhahahahahhahaha
17 ianuarie 2008 la 6:29 pm
Savantul nu e un tip apoetic. Berryman, poet exemplar, spune in ultimul interviu ca numai savantul poate fi si poet mare. Insa, intr-adevar, savantii romani nu prea sunt savanti. Iar citatele din cartea asta… Aproape ca, in linia titlului, l-am vazut pe Brumaru executat in direct.
17 ianuarie 2008 la 6:36 pm
asa ceva nu se poateee:)))))
17 ianuarie 2008 la 6:49 pm
da clar, parca sunt comentariile alea dubioase pt bac, cu densitatea plumbului si lumina care strapunge retina poetului =)) mai bine te lasi pagubash, cel mai bun critic esti tu insutzi..
17 ianuarie 2008 la 7:07 pm
daaa, scoala si critica sint naspa rau. mai bine asa:
http://www.youtube.com/watch?v=TWT-j4oilOE
asta ca sa fac legatura si cu ce-am zis mai sus
17 ianuarie 2008 la 8:11 pm
@ r. – ei, trebuia sa pun in ghilimele “savant”. sau sa fi gasit alt cuvint.
@ vic – mi-e frica sa te-ntreb ce-ai vrut sa zici mai sus, mai ales cu “introspectiv cromatica”
scoala si critica sint foarte bune, sint minunate, sint vitale – atunci cind sint bune si n-o iau razna
pt toata lumea:
pina la urma, depinde. din monografia asta ramii totusi cu ceva, daca dai la o parte glazura autoarei, macar cu citatele din altii. a nu se extinde ce-am tunat si fulgerat aici asupra criticii in general, pliz.
17 ianuarie 2008 la 8:35 pm
un singur paragraf e suportabil, dar sa pierzi vremea cu o carte intreaga??? ce incapatanata poti sa fii!
oricum, e mai putin grotesc decat in critica de arta plastica, aia e cea mai tampita.
17 ianuarie 2008 la 8:57 pm
@ luciat: pai, n-am zis eu, e din alt sketch al lu’ caragiu’, in care unu (ca sa-i dau dreptate lui uv) citeaza dintr-un catalog de arta. mi-au placut mult formularile alea in copilarie si am tot pus caseta pina le-am invatat pe de rost.
17 ianuarie 2008 la 9:11 pm
Suuuper snobu’…ce mai, o procreatie, asa ceva
Insa, io chiar am o nelamurire vis-a-vis de “reificarea fragmentarului organic, abstractizindu-l”???!! Cum adica??? Pe aia cu dereificarea sticlei, am inteles-o, da’ pe asta cu animalicul abstractizat…chiar ma depaseste..si pe bune ca-mi place Picasso
17 ianuarie 2008 la 9:28 pm
@ lilanda: asadar, daca se desprinde doar limba ciinelui, clar ca se reifica, nu? ca, daca i-o tai, poti sa zici ca-i obect. poorma se ia obectu’ limba si se abstractizeaza frumos, fiecare dupa puterile sale.
17 ianuarie 2008 la 10:17 pm
@vic, e clar ca nu ma tin puterile, ca, ce se fac, tot nu-nteleg!! Io stiu ca reificarea, ca si concept, e materializarea abstractului, concretizarea lui (de aici si “obiectificarea”). De-aia zic ca o reificare urmata de o abstractizare e un non-sens (logic). Oare sa fi fost vreun oximoron din partea autoarei!!!???
17 ianuarie 2008 la 10:27 pm
haha ce mizerie. doamne, cum ai reusit sa citesti atat de mult. to the garbage!
18 ianuarie 2008 la 12:36 am
@ lilanda: nu e neaparat materializarea abstractului. are si sensul de obiectualizare
a umanului si a viului care este el dadator din coada sau din limba. ca va sa zica ca ce e viu si misca se face obect si nu mai misca. iar poorma devine ca se abstractizeaza de tot. da’ stii cum? de tot-de tot. 
18 ianuarie 2008 la 10:13 am
vreau si eu adresa rodicai ilie, azi dimineata a tipat cineva la mine in trafic si cred ca daca i-as spune ce am auzit m-ar lumina cu ceva semnificatii…
18 ianuarie 2008 la 10:55 am
Contortul acestei limbi rodiciliesti, si contiguitatea non-empatica a acestei euforii a pretiozitatii cu dictionarul de neologisme …ne doare. Propun ca autoarea sa se inscrie urgent la un curs de dereificare simpatetica bazat pe determinanti ai naturelului limbii romane, asa cum e ea vorbita de oameni, si nu de euri “critice” care vor sa treaca de la asistent la lector (presupun) prin asemenea poame ale discursului.
18 ianuarie 2008 la 11:16 am
Mai vreem asa comentarii !!!
18 ianuarie 2008 la 11:46 am
am ametit de tot….
nu reusesc sa depasesc acest stadiu….daca o carte nu ma prinde de la primele pagini…renunt…in fond…cititul e o placere, nu? Tot ce ati scris imi aminteste de Patapievici…..singura carte pe care i-am citit-o….m-a tinut tintuita de dictionar….si dupa trei zile eram stoarsa de vlaga, tinand in mana o jumatate de caiet de cuvinte noi….si…atat!
18 ianuarie 2008 la 11:52 am
e un caz tipic de prostie literara, care nu poate decat sa te amuze. daca oamenii astia ar lucra in administratie, ar fi nasol de tot pentru noi. mai bine sa fii incompetent decat sa ai asa ceva in cap.
18 ianuarie 2008 la 12:03 pm
@ Ironistul: bine ca esti tu destept si pricepi ceva din formularele pentru impozitul pe venitul global.
18 ianuarie 2008 la 12:24 pm
@vic: formulareele alea seamana cu: “Spatiul se construieste pe determinanti ai naturalului miniatural, iar in final asimilarea, integrarea se face prin trairea maximizata in adoptarea unei atitudini dominant-subiective si participant-simpatetice…”
18 ianuarie 2008 la 12:36 pm
esti de senzatie, lucia!!!! sunt de acord insa cu uv, nu-i bate nimeni pe criticii de arta plastica!
18 ianuarie 2008 la 3:58 pm
Si eu tun si fulger impotriva criticii de tipul asta, dar, din pacate, criticii buni au cam murit sau lancezesc sau naiba stie…; vorba lui jen, n-am apucat sa le citesc pana la final…sunt de-a dreptul odioase…
18 ianuarie 2008 la 5:02 pm
@ camir: Sunt si critici buni de poezie printre cei tineri: Doris Mironescu, Antonio Patras, Bogdan Cretu, Cosmin Ciotlos… Rodica Ilie e si ea tanara, dar scrie gata imbatranit (si nu de o imbatranire frumoasa e vorba). Pacat ca Aula lui Musina publica texte asa de gomoase & lemnoase.
18 ianuarie 2008 la 5:29 pm
Nu trageti in pianisti, ca si ei e oameni, chiar daca nu stie sa foloseste decat clapele negre.
Moment poetic cu mine scriind despre critici, pe vremea cand scriam: Critica la romani. Disclaimer: link-ul de mai sus nu-mi apartine, dar pamfletul din spatele lui da.
18 ianuarie 2008 la 6:39 pm
as spune ca, dimpotriva, evolutiei reduntant asimptotice a semnificantului coprehensiv s-a preferat transgresarea apriorica ineluctabila a emisiei critice textuate paradigmatic pe axiologii precedente in dauna eructarilor simplificatoare clamate aici!
19 ianuarie 2008 la 2:35 pm
şi câţi mai există cu un astfel de limbaj în “registru”…
nu ştiu, chiar, pune mâna şi mai citeşte, însuşeşte-ţi termenii! ce crezi tu că oricine poa să vorbească aşa? hihihi
20 ianuarie 2008 la 2:02 pm
vad ca frazele rodiciliesti sint o sursa minunata de comentarii haioase
da’ saracii ei studenti, care tre sa spuna de-astea la examene ca sa ia note mari! brr!
21 ianuarie 2008 la 3:47 pm
sa-i recite din ea insasi, sa i se arda si ei circuitele cum ni le-a ars ea noua. aici as avea nevoie de un emoticon caruia-i iese fum din cap, dar ashtia de le construiesc n-au citit rodica ilie…
21 ianuarie 2008 la 3:51 pm
@ blogeri-m-as – vaaai, nu pot sa cred, ai citit-o si tu? ca incepeam sa ma simt aiurea ca sint singura
25 ianuarie 2008 la 2:51 pm
Nu, luciat, nu eşti singură, nici chiar dacă nu ar fi citit “blogeri-ma-ş”; nu-ţi dai seama că am citit-o şi eu?!
25 ianuarie 2008 la 4:16 pm
@ hobbitul – vai, da, nu m-am gindit la astaaa. trebuie sa fi fost groaznic.
10 aprilie 2008 la 11:41 am
[...] fost chinuitor la citit, din cauza acestor comentarii – sint departe de a fi ca alea ale Rodicai Ilie care aproape m-au bagat in coma, si totusi sint greu suportabile. Am cautat pe net sa vad daca sint [...]