Traduceri. Chisinau reloaded
La Jen un link spre Guardian, care se agita un picutz in legatura cu literatura romana. Sint interesati, de cind cu stirea despre aparitia in romana a lui New York Times Book Review (eu inca n-am vazut) – cauta traduceri in engleza. Nu gasesc. Ce mama dracului e asa de ingrozitor de complicat sa platesti niste traducatori si sa existe cartile alea? Sa existe, bre, sa fie la dispozitie macar, ca mai au si cartile soarta lor. Atitea discutii si seminarii si colocvii si institutii si comitii culturale si, ma scuzati de expresie, pula carti efectiv traduse! Liste si jurii si trancaneala – unde sint volumele de tinut in mina?
Vreau sa fiu EU ministru sau sef de institut sau ambasador. Stiti ce-as face? As cauta UN traducator bun, i-as da bani si l-as pune sa traduca fo 3 romane care-mi plac MIE. L-as plati (sa mor daca n-as face rost de bani pt asta intr-o luna! UNA!). Dupe care as gasi O editura dispusa sa le scoata pe hirtie. Dupe care aj astepta sa vad ce se intimpla in timp ce trimit cartile peste tot si innebunesc cu mailuri pa toata lumea despre care stiu io ca ar putea avea o urma de sclipire de interes. Si daca nu s-ar intimpla nimic aj zice ca bine, mai vedem, ca n-au intrat zilele-n sac. Si sa ma dea afara desteptii din postul meu maret de ministru, sef de ceva sau ambasador, ca mi s-ar rupe. Dar dracu’ ma pune pe mine ministru 
Si altii cu impulsuri la fel de dictatoriale ca mine dar eligibili cred ca ar plati sa se traduca toate timpeniile, asa ca n-am nici o solutie. Sint nervoasa. Grrr!
Altfel, ma bucur ca am postat link spre “Stare de urgenta”, desi abia apucasem s-o rasfoiesc. Pt ca Zaza chiar a citit revista (nr 1) si i-a placut si a scris despre asta. Zice ca e “Amplu recomandabil: chiar e urgent.” Mi-a fost ciuda ca n-am citit proza lui Crudu de la pag. 3, care in rezumat la Zaza pare f. misto.
Articole (RSS)
Comentarii (RSS)
6 februarie 2008 la 4:17 pm
da, si eu as vrea sa fii tu ministru, sau sef de institut sau ambasador (eh, ambasador nu stiu cat ar folosi). sau toate. cum sa facem? adevaru’ e ca eu am cam vazut cum e cu institutele culturale si m-am scarbit rau de tot. despre restu nu zic nimic, ca doar de asta m-am lovit direct. si ce se mai lauda cu institutele astea culturale si programele lor…
6 februarie 2008 la 4:27 pm
pai, tanti luciat, si ce rezolvi daca ii platesti pe traducatori (care or fi si daca or fi, ca nu prea stiu sa fie la ingleji) si pe o editura ca alea de la noi de tipul “obiectiv”? o sa bagi niste hirtie dintr-un depozit in altul si atita tot. parerea mea.
)
plus ca te leaga astia inainte sa apara cartile. ca doar nu crezi ca legile sint facute ca sa zburde ministrii cum vrea muschiu lor (ma rog, nu toate
@zum: ia zi, bre, cum e cu institutele culturale? ca mie de pe site-ul lor mi se pare ok.
6 februarie 2008 la 4:32 pm
Of, ce păcat că nu eşti matale ministru, zău.
În altă ordine de idei, n-am citit: am halit!
Sărumâna pentru masă.
6 februarie 2008 la 4:41 pm
@ zum – ei, mi-e mult prea lene totusi ca sa-mi fac lobby sa ma puna ministru
)))))))))))
@ vic – ce rezolv? exista niste traduceri. si stai linistit ca te intreb si pe tine ce se mai poate face
si te bat la cap pina ti se acreste. si nu numai pe tine, pe toata lumea. si daca ma leaga – f bine, totdeauna mi s-a parut interesant sa faci puscarie. decit ca nu pt furt din buzunare sau crima ca nu-mi place asa. un delict de-asta mi s-ar parea mai ok
@ zaza – da, mare pacat
))))))))))))))))))
6 februarie 2008 la 4:44 pm
[...] fire sensibiloasă, ma ştiţi doar, am panicat, m-am dus răpiede la tata gugal şi… pula traduceri, vorba luciei. În afară de Nostalgia lui Cărtărescu, altceva ni’c, zip, zero, nada, vid, băi! Să dea [...]
6 februarie 2008 la 4:47 pm
@ vic: pai dupa cum zice si pe site-ul lor, misiunea lor e promovarea culturii romane. si tinta cine e? cativa romani de 80 – 90 de ani, plecati de tare mult timp din romania, care vor sa mai vada ce si cum? e drept, uneori au program fain si mai merg si eu pe acolo. dar nu cred ca pe mine trebuie sa ma convinga ca am ce vedea. si de fiecare data m-a deranjat aerul de “gasca” gasit acolo. comitete, comitii, presedinti si secretari cat cuprinde. si de altcineva nu mai e loc. poate exagerez si ar trebui sa zic ca fac si lucruri bune. pentru mine, da. nu pentru astia in tara carora tre’ sa “promoveze”. nu la capitolul asta ar trebui facut mai mult efort? ca nu cred ca misiunea lor este sa-i tina uniti pe romanii de pe aici (eventual cantandu-le o romanta si recitandu-le scrisoarea III).
6 februarie 2008 la 4:49 pm
fiind anu IV, ne tot intreaba profii ce facem dupa.Si cand le zic ca mi’ar placea sa traduc, astia intreaba “pai de ce?” pai pentru ca literatura romana nu este tradusa, nene. “pai ar citi strainii?” zic ei…pai ar citi, daca ar avea ce, si nu ne ati descuraja voi…una alta, eu am vazut in italia caragiale…si eminescu….parca si eliade.dar nu in engleza
6 februarie 2008 la 4:50 pm
pai bine, hai sa facem ceva concret pentru asta in loc sa ne lamentam; hai sa traducem noi gratis si sa vedem dup-aia daca e cineva interesat! aveti curaj?
provocam toti cititorii tai, luciat, sigur gasim ‘fo 4-5 limbi stiute pe la ei; tu faci o lista de carti si impartim traducerile…cate un fragment din fiecare carte… 
6 februarie 2008 la 4:53 pm
si eu tot asta ziceam, tuvia. si sunt 12 ani de cind am absolvit, si rastimp am tradus niste sefeuri, texte ale unor amici, cu care-au plecat prin strainatate si s-au publicat. totul benevol, caci mi-s prietini.
dat tot asta ma vad facind, si-mi pare rau ca nu se poate trai din asta. nu aici. nu din carti. nu din scris. nu din tradus in si din. nu.
6 februarie 2008 la 4:53 pm
io am o intrebare cam prosteasca: nu ar trebui sa traduca niste engleji, franceji sau ce-or mai fi? adicatelea din romana in limba lor? merge sa traduc io, roman, in englezeste? ca nu-mi suna prea bine, oricat as sti io limba aia. da’ poate nu stiu io
6 februarie 2008 la 4:56 pm
@zum – cel mai fain e sa ai traducator de limba “from” si editor de limba “to”; adica traducatorul roman si editorul englez, de exemplu. Pe la noi nu se poarta pentru ca nu-s asa multi englezi vorbitori de romana.
Eu pe Vladimir Colin asa l-as traduce… In engleza, ca acolo mi-e baza. Poate dupa ce imi termin treburile curente ma si apuc, desi ma intreb, cam care o fi treaba cu drepturile de autor? Ca doar nu pot sa iau si sa traduc eu asa in stanga si in dreapta ce am eu chef.
6 februarie 2008 la 4:56 pm
@toata lumea: va rog scuzati amatorismul intreprinderii…nu va grabiti sa radeti si sa faceti misto…e un punct de plecare de la care sper sa va vina voua idei mai bune, cine stie; eu am vandut traduceri, nu stiu dac-as fi in stare de traduceri literare exceptionale, insa la un fragment m-as chinui pana mi-ar iesi perfect…gratis; promit; si l-as trimite si la institutu’ cultural sa trimita la edituri…ce pot sa faca? sa-l arunce la cos…poate nu peste tot…
6 februarie 2008 la 4:59 pm
@zum: evident ca asta ar fi preferabil, e teoria traducerii: trebuie sa stii excelent limba IN care traduci, altfel nu reusesti niciodata sa redai nici macar sensul, darmite stilul si atmosfera, esentiale in cazul literaturii; insa ma gandesc precum romanul: facem noi o incercare amatoriceasca astfel incat profesionistii sa ne dea in cap ca suntem prosti si sa se apuce ei!
6 februarie 2008 la 5:01 pm
@laur: pai evident ca trebuie vorbit cu oamenii aia! …utopie, stiu
6 februarie 2008 la 5:04 pm
bre fetelor, ia vedeti voi ca pe site la icr-ul ala zice de o revista. plural o cheama. care cica tocmai asta face – publica fragmente ca sa-si aleaga poorma neamtu’ ce-l intereseaza. sau letonu.
@ tuvia: si sa citesti mneata cu aia pe care-i mai pacalesti bulgari tradusi in romana de bulgari, egipteni tradusi de egipteni si coreeni tradusi de vietnamezi.
6 februarie 2008 la 5:16 pm
@ vic: da, ai dreptate cu revista ceea. oricum eu nu despre asa ceva vorbeam. poate ca ar fi un picutz util si sa mearga neamtu la o lectura de-a lui icsulescu scriitor roman si sa devina curios si sa intrebe ce mai poate ceti in afara de bucata respectiva. sau sa li se faca nitica reclama desantata scriitorilor nostri (sa vorbim numai de ei). ca nu strica. si cred ca nu trebuie sa astepte romanul sa faca neamtul sau letonul chestia asta. pai nu?
6 februarie 2008 la 5:21 pm
sigur ca ar fi minunat sa ne traduca pe noi vorbitorii lor nativi, englezii si francezii si ce-or mai fi ei p-acolo. dar catedrele de lb. romana prin alte tari sunt mici, asta daca nu cumva nu sunt deloc. poate sa se-nvete romana la facultativ, pe undeva, din stradania vreunui prof indragostit de peisajele din Romania, mai mult nu cred. asa ca daca putem face ceva, facem noi.
sigur ca ies traduceri (dupa cum vorbeam adineauri cu Puck) exact asa, din limba romana in engleza, de ex. “Pavel followed it with his gaze for a while” – o chestie pe care un vorbitor nativ de engleza n-ar spune-o nici intr-o mie de ani – dar in fine, un strain pricepe, o editura de p-acolo ar da-o la periat, redactat, tradus din engleza in engleza
inca mai sper sa se poata, si poate sutul dat de americani sa loveasca niste orgolii, niste nevoi, niste placeri, niste… ceva, si treaba sa miste inspre a ne face cunoscuti. bine-ar fi!
6 februarie 2008 la 5:23 pm
@luciat, vic: pai da, si, in afara de revista, au si programul cu autorii romani
http://www.icr.ro/programe.php?cod=29
si au tradus ceva carti – linkul cu carti traduse din pagina de mai sus; ei sunt aia profi, chiar mi se pare frumos ce au facut si fac; problema, insa, ramane: baietii aia de la Guardian nu gasesc cartile si pace…
6 februarie 2008 la 5:29 pm
@april: hai, domne, da-o-ncolo! nu cred ca nimeni care citeste pagina luciei ar traduce in engleza la modul “follow with his gaze….”! tocmai d-aia am si indraznit, fiindca exista putine resurse de buni cunoscatori ai limbii romane in afara; in schimb exista multi romani care stiu exceptional engleza / franceza / germana / italiana; daca printre ei gasim cativa cu simt literar…eu cred ca merge pentru cateva fragmente; plus ca, oameni buni, cuvantul cheie este…”gratis”…cati bani credeti ca are ICR?
6 februarie 2008 la 5:44 pm
@ capricornk13: baietii de la guardian sint niste mofluji. cum as fi si eu daca m-ar intreba cineva repede ce autor slovac stiu.
si, parerea mea ca decit traduceri de-alea facute de romani, mai bine lipsa. ca, daca pune un brit mofturos mina pe asa ceva, in veci nu mai vrea s-auda de romani. si creca l-as intelege.
@ April: si ce daca-s mici catedrele alea? ca doar n-o sa apara in fiecare an 20 de traducatori din romana in italiana sau in germana sau in franceza. vorba e daca aia de la ele au acces la cartile mai noi. parca dan sociu zicea odata pe-aici c-a plins cind a vazut ce literatura romana au nemtii printr-o biblioteca. cum sa-ti vina sa te faci traducator de romani, daca n-ai gasit decit mitrea cocor si descult?
6 februarie 2008 la 5:46 pm
@ capricornk13: am vazut ca au si burse pentru traducatori. sa stea aici, sa invete romaneste si, normal, sa traduca.
6 februarie 2008 la 5:54 pm
nu va mai vaitati ca nu ar fi traducatori sau o solutie la asta, de fapt cineva a si scris-o mai sus.
6 februarie 2008 la 6:02 pm
zum, naspa cu institutele. daca esti in berlin, zi-mi si mie, s-a mutat institutul pe dorotheenstr, sau e tot in padure, la marginea orasului?
tinta lor nu sunt romanii plecati totusi, ci strainii, dar nu reusesc nicicum sa ii aduca. e competitie cu zeci de alte institute culturale nationale din capitalele europene, si, bineinteles, ceilalti se descurca mai bine si pot atrage si alti nemtuci decat pe aia din cartier, care uneori nu au ce face seara.
scuzati-mi lipsa de modestie, si eu as sti sa conduc un institut cultural! !!as sti sa aleg ce sa prezint acolo, muzica, arte plastice, literatura, ar bubui cladirea aia! unde nu m-as pricepe, ca na, poate nu sunt asa multilaterala, mi-as alege consilieri. m-as afilia si la blogul lui luciat, sa o am si ep ea consilier gratuit:) si as lupta sa fac publicitate, as invata si asta la nevoie. in cele din urma, daca ajung sa aibe lucruri faine de prezentat, au nevoie si de marketing, dar ei habar nu au ca le-ar trebui.
si pentru ca eu nu sunt vreun geniu, nu pot sa inteleg de ce altii nu pot. am vazut multe seri romanesti, muuuuulte. institutele noastre au programe atat de provinciale. de fitza si lesinate in acelasi timp. credeti ca e chestie de bani? eu nu cred. e indiferenta intai de toate.
hai ca ma opresc, altfel iar zice vic ca am intrat in transa:).
6 februarie 2008 la 6:02 pm
@vic: da, stiu ca ai dreptate; cel putin in privinta britanicilor mofturosi
oooof, ma luase si pe mine valul, gata, tac
6 februarie 2008 la 6:07 pm
e greu de tot sa traduci literatura din romana in engleza
6 februarie 2008 la 6:19 pm
@ vic: dan sociu avea si n-avea dreptate. eu am fost foarte fericita sa gasesc in biblioteca nemtilor mircea ivanescu, altii au fost foarte fericiti sa gaseasca agopian sau cartarescu. credeti ca e rau asta? e drept, razvan radulescu sau filip florian nu sunt. dar si daca ar fi… hai ca ma invart in jurul cozii. trebuie publicitate desteapta, nu plans ca nu avem, nu stim, nu exista. io sunt suparata tare fiindca altii stiu sa isi faca, dar romanii tot pe scaunul mai comod se bat si in rest nu-i intereseaza. si apoi se plang. eu una bat lumea la cap, dau cadou Nostalgia in engleza
, pun oamenii sa vada filme romanesti, ma agit cat pot. dar eu sunt eu si ma aud altii 5 
cat despre cunoscatorii de limba romana, am cunoscut foarte multi nemti care invata sau vorbesc deja romaneste. foarte multi inseamna peste 10, dintre care sa zicem 8 vorbeau perfect. si aveau sub 25 de ani. si asta e doar experienta mea. nu cred ca dezinteresul e de partea “strainilor”.
6 februarie 2008 la 6:26 pm
@ uv: institutul e tot in padure. si cand faci petreceri cu mici si tombole nu cred ca tinta ar fi strainii
. da, ai dreptate, ei declara ca vor sa atraga nemti si ca fac programul in asa fel incat sa le trezeasca interesul 
. pe cuvant daca am vazut vreun neamt care sa fi auzit ca aici exista un institut cultural roman! bulgarii insa sunt in centrul atentiei (si al orasului 
)
da, asa e, programe lesinate si provinciale. desi cand ma uit pe programul celor din new york sau din londra, parca suna mai bine decat aici… of.
6 februarie 2008 la 6:27 pm
ca veni vorba de tradus din engleza in engleza… de ce nu s-ar putea ce-a zis april? un traducator roman bun si un editor englez bun?
sunt si traducatori din engleza in romana pe textul carora trebuie sa intre redactorul serios ca sa il faca sa sune a romana… de ce nu s-ar putea si in engleza aceeasi figura?
6 februarie 2008 la 6:28 pm
@uv: ooof, si tu ai dreptate, stiu; dar se poate; si se poate si fara exemplele idioate de la pagina lui puck, trebuie numai sa te concentrezi si sa ai dupa aceea un reviewer foarte bun, cu necesitate vorbitor nativ
6 februarie 2008 la 6:30 pm
@ uv: ai intrat in transa.
@ zum: normal ca invata romaneste. sa stie cum sa-si fereasca buzunarele.
6 februarie 2008 la 6:33 pm
@jen: exact ce spun si eu mai sus, nu apucasem sa citesc comentariul tau; mi-e teama, totusi ca vic are dreptate, asta este diletantism, iar un nativ mofturos iarta greu; desi, sincera sa fiu, la cate calcuri ordinare am vazut eu in romania la traducerile din engleza…numai ca nu e acelasi lucru, cei care ar citi in engleza nu stiu romaneste, deci pot crede ca scriitorul e prost, nu traducerea
6 februarie 2008 la 6:34 pm
da, bingo april si jen. eu cred ca, oricat de mult a stat un strain la studii aici, nu poate surprinde nici pe departe subtilitatile si jongleriile stilistice ale limbii romane. si atunci trebuie munca de echipa. romanu intreaba editoru sau un colaborator cu inclinatii literare cum tre sa sune o anumita expresie, cum sa rasuceasca el cuvintele ca sa exprime inexprimabilul, ca sa zic aşe
6 februarie 2008 la 6:34 pm
@ vic:
6 februarie 2008 la 6:36 pm
am citit toate comentariile si simt nevoia sa fac precizarea ca eram nervoasa cind am scris insemnarea
si ca nu prea cred in traduceri literare facute de romani in engleza. si ca traducerea e o meserie foarte serioasa
daaar… hm… nu vreau sa va intrerup
6 februarie 2008 la 6:36 pm
@ jen, luciat: sa zicem ca platesti regeste un traducator. sa zicem ca suporti si toate costurile de tipar si ca dai si “comision” unei edituri sa publice patru romani sau sase. si pe urma? cum ii convingi pe librari sa-ti tina cartile pe raft? ce, acolo n-o fi cum e si la noi cu poezia sau cu autorii din tari de mina a paispea?
asta ca sa nu zic ca ar trebui totusi o editura cu nume. si ma indoiesc ca aia si-ar pune sigla pe orice, chiar daca nu-i costa traducatorul sau tiparul. e vorba de brandul lor, construit in zeci de ani.
in afara de asta, cum credeti voi ca o sa citeasca neamtu romani, daca nici romanii nu-i citesc? cum sa le zici “ia nene un mega-roman, a fost vindut la noi in 3000 de exemplare”? nu te rid si curcile?
6 februarie 2008 la 6:39 pm
@ vic – pai de-aia “voiam” eu sa fiu ministru sau ceva – ca daca esti acolo ai si niste pirghii, niste consilieri, niste fonduri, niste lucruri… ai cu ce sa te agiti
6 februarie 2008 la 6:42 pm
@ luciat: cum te-agiti, bre? cum il convingi pe librar sa-ti ia cartea in pravalia lui? ca-i ocupa loc degeaba. loc pentru care plateste.
6 februarie 2008 la 6:44 pm
@ vic – pina iti ia cartea libraru o tii tu la tine si-o trimiti cadou la critici. la bloggeri. o pui pe amazon. postezi texte misto despre ea peste tot pe internet. insisti pina obtii o retea de amatori pe acelasi internet. postezi pe forumuri, o trimiti tu peste tot
6 februarie 2008 la 6:45 pm
si ceva se intimpla, garantat, dar nu cu o traducere din eminescu – asta n-o sa aduca absolut nimic. e exclus sa stirnesti interes cu un poet romantic de-acum o suta de ani
cind spun “garantat” chiar I mean it. trimite-le la 300 de critici nemti un volum bun, bine tradus, cu o prezentare bine scrisa – n-o sa scrie decit 2 cronici? foarte bine, atasezi alea 2 cronici plus 2 fragmente de pe net mai spalatzele si retrimiti volumul – si-o sa mai scrie inca 5.
spun prostii?
6 februarie 2008 la 6:48 pm
@ vic: nu cred ca ar ocupa loc chiar degeaba. mie mi se pare ca sunt oarecum curiosi (de nemti vorbesc) de cand cu romania prin uniuni europene si alte alea. sigur, nu sunt fuoaaaarte curiosi, dar mi se pare o prostie sa nu profiti de un moment bun sa-ti faci reclama. io am vazut orbitorul pe raft si dupa juma de luna nu mai era. parerea mea e ca s-a vandut. da’ chiar sunt curioasa, cred ca ma duc si intreb daca o au
. sa vedem ce-mi zic librarii.
6 februarie 2008 la 6:51 pm
ah, uitasem! curs de limba romana incepatori. pe prima pagina: poezie de bacovia
. ma intreb ce zice incepatorul (nu stiu ce poezie era, mi s-a plans cineva care folosea cursul, nu am vazut cu okii mei).
6 februarie 2008 la 6:54 pm
nemtii sunt niste tipi f curiosi si kinky, si daca prezinti chestia ca literatura tanara, underground, ei se reped ca sunt hamesiti dupa ciudatenii. doar stiti cum a mancat homosexualul ala neamt o alta bucata de homosexual. cam pe acolo sunt nemtii.
degeaba clasici la berlin. trebuie reclama adecvata, noi suntem la moda, o prietena nemtoaica mi-a zis ca bucurestiul e considerat cel mai cool oras european. bleah bucurestiul, dar le suna bine! vorbesc doar de berlin, restul germaniei e mai normal.
6 februarie 2008 la 7:13 pm
@ luciat: pe ce amazon pui tu cartea? poate pe ala ud, ca alalalt e mega-afecere. nu si-o pune acolo fiecare dupa cum il taie capu.
si bietii criticii aia taman la romani o sa se opreasca. ca numa’ de la tine primesc carti. nu le mai dau unii inca vreo citeva sute macar. pe luna.
@ zum: parerea mea ca orbitorul a fost solicitat de ei, nu le-a fost bagat pe git. ca nici tu nu cred c-ai citi o carte, chiar si misto, daca te-ar bate cineva la cap.
cred ca, totusi, mai e nevoie de vreo doo ziariste de pe la ei pe care sa le scoata servicili din mina irakienilor, ca sa fie ceva interes si pentru literatura. ca frantuzoaica aia abia a ajuns de-un certain regard si de-un palme d’or.
6 februarie 2008 la 7:21 pm
@ vic – de ce oare am ramas eu cu impresia ca si o “carte” scoasa pe lulu.com poate sa ajunga pe amazon? cu niste bani, evident, bagati in ea
6 februarie 2008 la 7:25 pm
@ vic: a, sigur ca nu le-a fost bagat pe gat orbitorul. chiar ma gandeam cand am fost sa-l vad pe cartarescu citind ca nu am vazut pe nimeni dintre romanii aia importanti care sunt in primul rand la orice “eveniment”, cu dintii stralucind si plini de complimente pentru artist. si de aflat, am aflat de la nemti. dar la partea a doua gresesti. io as citi o carte daca m-ar bate cineva la cap. depinde cum o face. uite, luciat de exemplu ma convinge de multe ori. si nu numai ea, ci si tu
6 februarie 2008 la 7:26 pm
@ luciat: pai, poate. da’ cine ajunge la ea? si in cit timp zice amazonu’ ca i-o trimite? parca era prezentata odata prin dilemateca o tanti care taia si spinzura la amazon. sau era nene?
6 februarie 2008 la 7:27 pm
@ zum: tot degeaba, daca ai alte treburi si nu mai ajungi sa le citesti.
da’ inchipuie-ti cum ar fi sa te bata la cap vreo doua sute.
6 februarie 2008 la 7:33 pm
@ vic – with all due respect, ca sa zic asa
de ce sa-ti inchipui ca oamenii care primesc o carte buna insotita de o prezentare buna n-or sa se uite la ea? de ce sa nu-ti inchipui ca din 100 o sa se uite 1? si-o sa scrie despre ea. si pe urma altul. n-o sa iasa bestseller de renume mondial, da’ cit de cit… si mai trebe sa lasi si lucrurile in voia lor. tu doar sa te ocupi cu perseverenta de chestii mici si marunte. de chestii de baza: sa existe cartea, in primu rind
6 februarie 2008 la 7:35 pm
@ vic: pai nu e degeaba, ca de citit le citesc
. nu cat de repede as vrea, poate nu cand as vrea, da le citesc. si nu am io cum sa adun 200 de batatori la cap, asa cum nici neamtul nu are. il bat maxim 5. unu la tv, unu la librarie, din afis, unu pe blog, unu cand iese la o bere (care a aflat de la cei 5 batatori de cap ai lui) si o mai gasi el unu si gata, o sa ii intre in cap ca tre’ sa citeasca. si citeste. totul e sa porneasca de undeva bataia asta la cap. si problema e ca nu porneste.
6 februarie 2008 la 7:41 pm
@ zum: eu ziceam de criticii aia care primesc carti de la 200 de edituri. adica de primii batuti la cap.
@ luciat: da, ma. stiu ca perseverare diabolicum est.
6 februarie 2008 la 7:49 pm
@ vic: a, criticii. pai a zis luciat mai sus. si na… perseverenta
. da cand stai si te minunezi de frumusetea poeziilor celui mai mare poet si mai organizezi cate-o serata in onoarea lui si apoi tot tu zici vaaai, ce frumos a fost si a doua zi mai faci o serata cu urmatoarele 10 poezii ale aceluiasi poet si apoi le povestesti nemtilor si cum s-a plimbat poetu’ ala juma de zi prin tara lor si ce tare i-a placut, n-ai cum sa razbesti fiindca ailalti 199 care il bat pe critic la cap s-au prins intre timp cum tre’ s-o faca si ti-au luat-o inainte. (asta cu poetu a fost asa… nu m-am gandit la cineva anume. pute fi orice in loc de poet 
)
6 februarie 2008 la 7:59 pm
@ zum: saraca de tine. eu zic sa te muti la ny, ca am auzit ca acolo se misca mai bine lucrurile la institut. sau la varsovia. ca si acolo am vazut ca au facut aia ceva misto pe autobuze.
6 februarie 2008 la 8:07 pm
@ vic:
lasa… adevarul e ca nu-i problema mea (asa, romaneste
)
6 februarie 2008 la 8:45 pm
zicea Filip Florian saptamanile trecute cam asa: avem senzatia ca daca strainii s-ar arata brusc interesati de literatura noastra, noi le-am putea umple rafturile cu carti bune, dar nu-i deloc asa.
pana la urma editorul e cel care hotaraste ce traduceri publica. dar e greu sa impui la Londra un scriitor care la Bucuresti vinde cam 200 de exemplare.
de bine, de rau, editurile straine au ales cativa autori romani: Filip Florian, Dan Lungu, Cimpoesu, mai sunt cativa.
depinde cat va vinde fiecare. daca cifra va fi onorabila, atunci editurile respective vor fi interesate si de alti autori romani.
dar marile afaceri se fac la targurile de carte, si acolo, de obicei, Romania se prezinta prost.
editurile trebuie sa stie sa vanda un autor, ICR-ul are alte treburi.
6 februarie 2008 la 8:55 pm
@ white noise: eu cred ca citesti prea mult “ziua”
6 februarie 2008 la 9:07 pm
daca te referi la ziar, afla ca nu-l citesc
6 februarie 2008 la 9:10 pm
A propos de ICR: sincer, cred ca e greu sa reuseasca sa se impuna si e mult mai usor de povestit si teoretizat decat de organizat efectiv. Exista insa si oamenicare fac lucruri Ok. In Stockholm, exista in fiecare an un festival de film romanesc organizat de institut. La fel, mai organizeaza diverse concerte de Craciun la Muzeul de Muzica, au organizat niste expozitii. Mi se pare extraordinar – gandindu-ma ca sunt totusi incepatori, nu sunt oameni multi si nici banii banuiesc ca nu ii dau afara din casa. Cand au fost organizarile la romani snur?
A propos de traduceri: se intampla sa cunosc o doamna care lucreaza la o editura in Stockholm si se plange tocmai de traducatori. Spune ca au din ce in ce mai putini traducatori care sa traduca din franceza/germana/spaniola in suedeza si ca dureaza 2-3 ani traducerea unei carti de 300pg din franceza in suedeza. Pana la urma, munca de traducator e grea (numai cate variante de traducerii exista la Razboi si Pace sau Maestrul si Margarita, si te convinge ca nu e asa usor – trebuie mai mult decat cunostinte uzuale de limba).
Cu alte cuvinte – traduceri facute cu cap in engleza si prezentate editurilor din strainatate(probabil la targuri de carte) isi au rostul.
PS: Kurkov a fost tradus relativ repede aici, deci se poate
.
6 februarie 2008 la 9:20 pm
@ white noise: si atunci ce nu-ti place la icr? ca de vreun an jumate – doi parca a inceput sa miste. doar nu ti-o fi dor de buzura?
6 februarie 2008 la 9:30 pm
@vic – eu am zis doar atat “icr-ul are alte treburi”, adica nu ei trebuie sa se lupte pt. ca x sa fie tradus. [teoretic, daca o editura vrea sa-l publice pe x, icr-ul ii poate sprijini financiar, daca i se cere.]
da, icr-ul misca, organizeaza lecturi publice, a organizat chestii de asta la Budapesta, Varsovia, spre sfarsitul lunii pleaca vreo 4 scriitori la Praga. si altele.
6 februarie 2008 la 9:34 pm
@ white noise: scuze, am inteles eu aiurea. ca, adica, icr-ul ar avea alte treburi si nu face ce-ar trebui.
6 februarie 2008 la 9:41 pm
@vic – nici o suparare. n-am explicat eu destul prima data.
6 februarie 2008 la 9:44 pm
ufff! nu mai zic nimic! bine ca in alte parti e mai bine. si va poftesc pe la berlin
ca poate caut eu nod in papura si de fapt lucrurile chiar se misca.
oricum, ce spuneam mai sus nu era doar despre icr si nu am zis nici ca ar trebui sa faca traduceri (cel putin asa cred
). da’ acu’ daca mie mi se pare ca nu-si fac treaba aia care e a lor, io ce sa fac?
6 februarie 2008 la 9:58 pm
la viena a stat o expozitie de fotografii format a4 vreo 3 luni (una cu cladiri si pomi din sibiu) in timp ce in bucuresti poti vedea atatea lucruri misto prin mai toate galeriile. si mi-a stat in gat ca au dat numai jazz, aproape in fiecare saptamana-ce sa zic, numai jazz avem in romania. da macar se vede ca unul din ei are o pasiune. si niste mutre acre care se inveseleau imediat cand auzeau nemteste-ce-i drept auzeau cam rar, nu veneau vienezi neam.
e drept, au organizat un fest de film. nu stiu cum a dat napasta ca tot numai romani erau in sali.
si cand a venit cartarescu la viena eram in romania. aici, recunosc, a fost vina mea:)
ai idee, white noise, cati oameni erau in sala? ca in viena si in berlin noroc cu emigrantii, altfel ar avea evenimente fara public.
6 februarie 2008 la 10:02 pm
@zum: eu cred ca e vorba de asteptari
. Eu zic ca e bine ca fac macar ce fac si sper la mai bine 
. Nu o fi perfect, dar zau ca am vazut lucruri mult mai rele.
6 februarie 2008 la 10:10 pm
@uv – cam trista situatia. la Viena a fost putina lume, am vazut imagini la tvr cultural. despre Varsovia a povestit Gheo, ca a fost acolo. la Budapesta atmosfera a fost fascinanta, asa a zis Attila Bartis. in seara aia s-a lansat versiunea maghiara a “Degetelor mici”. am inteles ca romanul a fost foarte bine primit si ca traducerea e foarte buna.
7 februarie 2008 la 11:20 am
@uv: la Viena, intimplator, am ajuns eu; a fost o sala arhiplina, cu multi austrieci si putini romani; oamenii au stat si-n picioare pe hol sau in sala alaturata; cred ca intilnirea Cartarescu a fost un succes; si mai cred ca unele centre culturale chiar fac lucruri bune; Dorian Branea, la Varsovia, e un exemplu;
, ca nu avem carti de dat occidentalilor; se poate face oricind o lista cu douazeci de titluri remarcabile; numai in ultimii ani s-au publicat citeva carti uimitoare; si nu neaparat cele traduse;
si-as mai spune un lucru, aici vizindu-i pe cei care sustin, ca Filip Florian
7 februarie 2008 la 1:58 pm
pai cam asta e si problema: traduceri putine, slabute (ca traducerea cu “follow with his gaze” e luata de pe site-ul ICR-ului, http://www.icr.ro/images/proiecte/29_9_20%ROMANIAN%WRITERS%ICR.pdf pagina 52. adica ei au dat bani cuiva si au promovat pe cineva care a tradus asa de prost!), si din autori de care nu s-a auzit cine stie ce nici aici.
uite, pe mine ma bate gindul sa traduc pe Radu Anton Roman, cu cartea lui de bucate. bucatarie romaneasca cu povesti d-aici. nu e 80cista, nici 90cista, nici utecista, nici nimic. e altceva. e o nisa. poate sa prinda.
si se poate foarte bine sa traduci intr-o limba straina. totul e sa simti ca poti. cei care spun ca nu, e foarte bine ca nu simt nevoia sa o faca, e perfect, altfel ne-am umple de “follow with his gaze”. dar cu un redactor de carte vorbitor nativ, poti ajunge departe. intr-adevar, nu se poate trai din asta, din pacate. elanul scade cind te gindesti in amanunt si nu in general, si atunci o faci cind ai timp, pe genunchi, citeodata si cu sila, ‘ce mi-o fi trebuit sa m-apuc’, si o duci la capat ca sa-ti platesti o rata, din munca pe citeva luni. it ain’t fair. dar asta e, si daca ma mai pling mult nu fac nimic.
intr-adevar, treaba ICR este sa promoveze cultura romana in mediile ne-romanesti din strainatate. o fac si ei cum se pricep. (a se vedea http://www.icr.ro in stinga, la birourile din strainatate, apare programul manifestarilor. multe suna bine si par a fi reprezentative, altele-s fix frectie.) bani insa sunt, n-o sa credeti. lipseste o idee clara de management, de la cap! dar asta-i alta poveste.
7 februarie 2008 la 2:52 pm
ce constat eu e ca e plina lumea de specialisti in promovarea culturii stramosesti. da’ as vrea sa-i intreb daca s-au dus sa se angajeze la icr cind au avut aia nevoie de oameni. nu stiu de ce, da’ atmosfera incepe sa miroasa a galerie de fotbal, unde toti se pricep, dinafara terenului.
7 februarie 2008 la 3:07 pm
ioanan, ma bucur, zau, ca ma contrazici! eu nu am fost acolo. m-ar fi suparat sa aflu ca a venit omul degeaba la viena.
7 februarie 2008 la 3:23 pm
april, tradu tu chestia aia si noi facem mancarea si poze dupa ea, si gata carteaaaaa:)
7 februarie 2008 la 4:20 pm
@ vic: hai mai, chiar asaaa
?! eu nu ma dau specialista, doar observ. da, e ca la fotbal, dar si raspunsul asta al tau e tipic. “unde ati fost cand era nevoie de voi? acu’ de ce comentati?” uite comentez pentru ca, sa zicem, eu nu ma puteam angaja cand a avut icr-ul nevoie de oameni si acum observ ce fac ai de s-au putut angaja. sa zicem asa, chiar daca nu e 100 % adevarat. si tare as vrea sa-i vezi pe oamenii care s-au angajat si sa stai de vorba cu ei, aia pe care ii stiu si eu. si atunci sa vad ce mai zici si ce comentezi.
si fiindca se discuta de cartarescu: la berlin a fost ceva lume, nu a fost deloc sala goala. si nemti si romani. dar a fost organizat de nemti iar icr-ul n-a avut nimic de-a face cu asta (cel putin din cate stiu eu).
7 februarie 2008 la 5:22 pm
@ zum: daca te-ai uita mai bine, ai vedea ca lucrurile stau mult mai bine decit acum trei ani. cind, de fapt, nu stateau deloc. si culmea ca au inceput comentariile si aici, dupa ce a fost tocat la greu icr-ul de baietii aia cu ochi albastri de la ziua. e cam mult, nu? ca eu, daca as fi in locul alora de la icr, n-as face si-as drege, asa cum se lauda lumea pe aici. as pleca pur si simplu si i-as lasa in loc pe buzura & friends. ca sa nu mai existe motive de nemultumire.
7 februarie 2008 la 5:36 pm
@ vic: cred ca tu ai dreptate, eu nu am vorbit decat despre ceea ce vad. si eu stiu ca la icr-ul berlinez acum 3 ani lucrurile erau fix ca acum, oamenii erau fix aceiasi si mi se pare ca asa or sa ramana ceva vreme de acum incolo. uitandu-ma pe net mi se pare si mie ca lucrurile stau mai bine in general, dar dupa aia cand ma uit “in vecini” ma intreb daca nu cumva e doar o impresie gresita pe care mi-o formez citind ziare sau site-uri, fara sa am habar ce se petrece de fapt. de cand sunt aici ma surprinde entuziasmul general legat de icr si ma face si nitel invidioasa. de ce aici e o atmosfera de casa de cultura, cand peste tot e atat de misto?
7 februarie 2008 la 5:51 pm
iar eu dupa 3 ani in berlin si unul in viena turbez de invidie.
7 februarie 2008 la 5:55 pm
Eh, Vic, hai sa-ti povestesc, ca te vad curios (curioasa?).
In anul 2007 ICR a avut trei sesiuni de angajari. Una prin aprilie / mai si una prin noiembrie / decembrie, pentru ICR-urile din strainatate, cunoscatori de lb. de mica circulatie, referenti pe diverse felii si cu diverse cunostinte (si cunostinte, si cunostinte), si inca una spre sfirsitul anului pentru angajati interni, care sa lucreze la ICR Bucuresti.
Despre care din sesiuni vrei sa vorbim? Despre cele pentru ICR-urile din strainatate? Bun. Se cereau referenti culturali. Posturile de director nu sunt numite prin concurs, ci prin ordin. O fi fost vorba de un concurs de imprejurari, mai degraba, daca-mi permiti. Si daca nu, n-ai ce-i face. Au fost angajati pentru toate posturile. La cel din Paris, de ex., au fost 42 de oameni pe 2 locuri. La NY la fel. La alte ICR-uri mai putini, dar peste tot cel putin 2 pe loc.
Despre concursul de angajari pentru ICR Bucuresti? Atunci afla ca au fost scoase la concurs 23 (douazeci si trei) posturi de experti si referenti 1 sofer si 1 ingrijitor, din care s-au ocupat, conform listei candidatilor admisi la concurs, numai 19, rezultatul final, dupa concurs, fiind de numai 8 angajati, din care 2 au participat, la putin timp, la concursul pentru ICR strainatate, la posturi mai babane, pesemne.
Multumit?
Nu, n-am fost personal printre participantii la concursuri, dar am inghiontit pe cineva care s-a dus. Si dus a fost. Multumim pentru atentie.
Atmosfera de casa de cultura? Pentru ca stam cu caciula-n mina, pe la poarta, si intrebam daca avem voie. Pentru ca nu ne facem reclama cum ar trebui. Pentru ca nu iesim. Pentru ca nu avem un PR de calitate.
Intrebare, pentru cei care-s din strainatate: cind au fost la actiunile ICRurilor respective, au adus de mineca si doi colegi de birou, sau doi prieteni, sau pe cineva care nu era roman, sa-i prezinte cultura romana, chiar asa schioapa cum era?
Anyone?
7 februarie 2008 la 6:10 pm
@ april: da, eu am dus de mana cati am putut, am facut “reclama” cat am putut si tocmai pentru ca m-am agitat destul de mult ma oftic atat de tare. pentru ca la un moment dat oamenii aia ne-romani au fost atat de nedumeriti incat mi-a fost greu sa-i aduc si a doua oara. iar a treia oara mi-a fost si mie greu sa mai merg.
cat despre asta: “Atmosfera de casa de cultura? Pentru ca stam cu caciula-n mina, pe la poarta, si intrebam daca avem voie. Pentru ca nu ne facem reclama cum ar trebui. Pentru ca nu iesim. Pentru ca nu avem un PR de calitate” – sunt de acord cu tine, partial. stam cu caciula in mana si intrebam daca avem voie? nu neaparat, mai si intram. mai avem si idei. si suntem intrebati ce cautam acolo, credem ca suntem la noi acasa?! sau suntem ascultati cu o figura acra si priviti superior, ca doar n-om fi noi mai destepti ca aia care cu asa ceva “se ocupa”. da, n-avem si nu facem. de ce?
7 februarie 2008 la 6:25 pm
@ april: nu, nu-s multumit. in afara de date care deduc ca au fost pe site-ul icr si de insinuari nu mi-ai spus nimic concret. inteleg ca respectiva cunostinta a ta n-a luat postul. si cine l-a luat era mai bun sau mai prost ca ea? ce stia cunostinta ta sa faca si pentru ce post a candidat? si ce vina are icr-ul daca pentru unele posturi nu se da concurs? au facut ei legea care cere asa ceva? ca sa nu spun ca am citit chestii scrise chiar de hrp, care se plingea ca, dupa lege, sint nevoiti sa se poarte aiurea cu invitatii, care sint tratati (dupa lege, normal) ca niste potentiali infractori. daca tu ai fi in locul lui ce-ai face concret ca sa mearga lucrurile mai bine? da’ concret.
a, in paranteza fie spus, nu mi-e deloc simpatic. da’ asta-i alta mincare de peste.
7 februarie 2008 la 6:34 pm
salut
inteleg ca icr face chestii bune, sint traduceri in lucru, fragmente etc. bravo lor. inteleg si ca traducerea in engl nu e neaparat treaba icr, ci a editurilor – logic.
intrebarea mea era simpla: carti traduse in engleza?
bon, sper sa dea lovituri editurile, sa capete contracte. succes! cit despre cartile bune pt care n-o sa se gaseasca respectivele contracte… ei, asta e viata. asa e sistemul, nu poate fi fortat. good.
7 februarie 2008 la 6:44 pm
a, pai numa’ de engleza e vorba? in cazul asta, slabe sperante. din ce stiu eu, aia sint destul de refractari la traduceri in general.
7 februarie 2008 la 6:48 pm
eu am dus colegi si prieteni la diversele activitati la care am fost. Nu foarte multe. Cum ma intereseaza filmele, am tras oamenii de maneca atunci cand a fost festivalul romanesc de film (si logic ca i-am tras de maneca pe cei care pareau interesati de filme si nu de blockbustere) sau cand am vazut vreun concert interesant (de exemplu, nu am putut merge la un concert de colinde, dar am forwardat anuntul unor colegi interesati).
Pana la urma, daca ICR va organiza evenimente interesante, lumea se va duce – nu numai romani, dar si straini. Cum sunt multe evenimente culturale in acelasi timp si nordicii isi fac programul din timp, logic ca succesul nu va fi peste noapte. La primul festival de film romanesc nu am avut probleme sa gasesc bilete cu 5 minute inaintea filmului. La al doilea, au fost filme la care nu am gasit bilete in aceeasi zi (atunci cand s-a deschis casa).
7 februarie 2008 la 6:52 pm
si apropos de atmosfera de casa de cultura – primul meu eveniment tip ICR a fost la Budapesta. Era o seara de poezie, in romana (deci adresata romanilor din BP). A trebuit sa ies din sala, altfel lesinam de ras. A tinut un nene un discurs atat de bombastic, ca nu puteam sa fiu serioasa.
7 februarie 2008 la 7:28 pm
eu nu inteleg cum sa nu fie tradus in engleza (THE language, in viziunea mea ingusta de bloggerita tanti inocenta) Teodosie cel Mic. sa fie acolo, pt cine vrea. ca nu moare nimeni daca se cheltuiesc 10.000 de euro pt asta, de exemplu. mai da-i in papuci de euro, ca tot de la voi am auzit de sume asemanatoare pt alte carti care abia daca intereseaza in romana.
))))))))))))))))))))))) (asta a fost o gluuuuumaaaa)
(cu altele sint si mai si, oricum 
)
acu era expediat, la cerere, la guardian, in 15 exemplare. poate ca nu placea si poate ca nu se vindea – ca lumea e ingrozitor de ciudata si de caraghioasa, da’ poate ca placea. sau, hai, sa nu ziceti ca am eu o idee fixa, nu Teodosie, ci Christina Domestica – doar n-o sa le-o trimita nimeni in ceha, nu? sau Nascut in URSS. sau Fata din casa vagon. sau, vorba nu stiu cui de mai sus, ca mi-e lene sa caut, 20 tot se gasesc.
10.000 de euro de bucata si ne costa 200.000 sa avem un raftuletz cu romane romanesti lizibile, traduse in cea mai tare limba de pe pamint la ora asta.
200.000 – ma rog, dublati suma sau triplati-o sau inmultiti-o cu 5. e chiar asa mare cheltuiala insuportabila? 1 milion, sa zicem. nu inteleg de ce n-ar merge. cu promovare la gramada, poftim, daca nu se poate cite unu, cite unu. cu slogan – “compatrioti de-ai lui mailat”
si daca nu se vinde si nu se vinde si nu se vinde nici macar unu din astea 20 – ce-am avut si ce-am pierdut? 1 milion? da’ macar exista in niste biblioteci, pt cei interesati.
nu s-ar putea obtine sponsorizari de un milion pt asta?
daca nu, atunci sint eu caraghioasa – si ce daca? nu mi-e teama sa fiu caraghioasa
7 februarie 2008 la 7:39 pm
@ luciat: in revista aia a icr-ului, plural parca, de care zicea vic ieri exista un fragment din Teodosie the Little
.
7 februarie 2008 la 7:43 pm
@ luciat: eu zic sa te inscrii in partidul noua generatie, ca sigur faci rost de milionul ala
8 februarie 2008 la 10:14 am
Vic, ai inteles gresit. Respectiva persoana chiar a cistigat concursul, si chiar a plecat. Chiar lucreaza la un birou ICR din strainatate. Si de-acolo si stiu umilinta de ‘ruda de la tsara’ cu care iesim in lume, si lipsa de coerenta in ducerea ideilor pina la cap.
Ideea din comentariul meu nu era sa-ti dau cifre aiurea in tramvai, ci sa-ti arat ca stiu, ca ICR face concursuri, si cam care-i interesul public pentru ele. Bref: pentru strainezia ne-nghesuim, pentru Romanica, numa’ daca dup-aia da folosim postul ca trambulina.
Cu aceasta, inchei discutia pe acest subiect. Vorbim despre traduceri. Iar ICR e o poarta, una doar, pentru a ne face cunoscuti.
8 februarie 2008 la 11:34 am
@ april: pai, asa ziceam si eu. ca icr-ul are rolul sa ajute, la o adica, da’ nu sa faca el traduceri. si mi se pare normal sa vrea lumea posturile din alte tari. ca, daca n-au cum sa fie platiti mai bine, macar cu turismul sa se aleaga. ca sa nu zic ca, de fapt, acolo e si misia institutiei, in alte tari, nu sa faca dezbateri si alte alea aici.
9 februarie 2008 la 6:31 am
nu e greu dar e certamente dezastruos sa ajungi ministru, pt tine, pt noi, asa ca nu as vrea …dar cred ca problema celor 3 carti ce-ti plac TIE ( as vrea eu sa fie Exuvii, acolo) ar putea fi totusi rezolvata printr-un proiect privat, cumva….am observat pe blogosfera remarcabili cunoscatori ai limbii engleze, cred ca pot face asta, daca sunt prinsi intr-un proiect (editura, sponsorizari, grafic)…vad posibila treaba…ce sa ne tot uitam vaicaros amenintator si cu dispretuire la stat?parerea mea, vorba erudictului
9 februarie 2008 la 2:08 pm
@ dlskla – vai, ce suparat esti
– glumeeesc
bineinteles ca Exuvii nu e pe lista mea!
in locul ei e “Fisa de inregistrare”, de Ioana Baetica
mai treci pe-aici, poate iti trece si supararea, mie mi-ar placea
9 februarie 2008 la 10:24 pm
Trec cu placere. Eu am citi cu interes Fisa, si chiar ma intrebam Baetica nu a mai scris nimic nimic? Mi s-a parut o voce speciala in proza…si unde sa intreb daca nu Aici?
11 februarie 2008 la 4:20 pm
@ dlskla – din cite stiu eu, n-a mai publicat alta carte. da’ Aici nu le stim pe toate, oricum
12 februarie 2008 la 10:18 am
http://blogs.guardian.co.uk/books/2008/02/join_the_world_literature_tour_5.html
the follow-up
12 februarie 2008 la 1:10 pm
@ jen – mersi. cam asta e situatia, deocamdata nu prea au oamenii ce se citeasca in engleza, degeaba vor ei
12 februarie 2008 la 2:35 pm
@ luciat: pai, uite ce zice omu’: “We’re looking for the best Romanian novels, plays, poems, and non-fiction as well as writing about Romania that really summons up the place. And if it’s not yet translated, don’t despair – maybe one day it will be.”
12 februarie 2008 la 3:27 pm
@ vic – am vazut ca a pus cineva acolo o lista cu citeva recomandari super
12 februarie 2008 la 3:48 pm
@ luciat: da, sigur. o sa navaleasca aia la mhs si la agopian. mai bine zicea de norman manea, ca macar e tradus.
si, finca m-ai intrebat pe mail, zic si aci, pentru evribadi, ca nu-s eu vic de acolo. si nici de la brumaru.