Ciocolata, nu sarmale
Am mai citit un Baricco mic si rapid, dar il las pe miine, ca n-am chef. Acu’ am chef de un top. De la Cristian Teodorescu mi se trage, cu topul lui de romane (nu neaparat) de dragoste. La el e si de promo pentru antologia de azi de la “Cotidianul”, “Prima antologie de proza de dragoste aparuta in Romania: Despre dragoste si alte intimplari, in care veti citi mari povesti de amor din literatura lumii.” Care antologie e, probabil, si in legatura cu Sf. Valentin de miine (n-am nimic impotriva acestei sarbatori “importate”, las’ sa fie, macar e prilej de ciocolata, nu de sarmale!). N-am vazut antologia. Sper s-o mai gasesc pe undeva, ca cica au Scrisorile Marianei Alcoforado incluse – si pe astea le-am citit doar pe la 16 ani, trase la xerox.
Ei, top! Aiurea! Ocazie de stat la palavre. La repezeala, mi-au placut mult de tot povesti de dragoste din:
- Tristan si Isolda (minunata, daca ma intrebati pe mine, cu leprosii, cu sabia, cu filtrul, cu corabia cu pinze negre – asa era, nu? recitit acum vreo patru ani, varianta aia Joseph Bedier, dar iar am mai uitat);
- ezit intre Rosu si negru si Manastirea din Parma ale lui Stendhal (ca totusi, in Manastirea… scenele alea de la fereastra inchisorii bat orice chestie din Rosu…)
- Anna Karenina (normal, ca doar n-oi fi eu ciudata lu’ peste sa nu-mi fi placut)
- La rascruce de vinturi – Emily Bronte (hm… oare? parca da)
- Sa nu ma parasesti, Ishiguro (foarte new entry pt mine)
Si na ca nu mai stiu! Or mai fi multe, presupun, dar la ora asta nu-mi vine nimic in cap. In afara de scenele dintre Frieda si K in Castelul, numai ca nu vreau sa ma creada nimeni dusa cu sorcova, ca nu prea e poveste de dragoste obisnuita acolo. Ba nu, si complicata relatie dintre Luca si Nahabetian Miruna din romanul lui T.O. Bobe, super-misto, totusi sint niste pusti de 10 ani, baiatul nu e tocmai sanatos la cap, iar fata nu se implica deloc
Cristian Teodorescu il include pe Thomas Mann cu Muntele vrajit – eu l-as include cu Moarte la Venetia, desi e cam din cale-afara de dura cu “iubirea”. Gib Mihaescu stiu ca m-a scos din sarite si cu Dona Alba si cu Rusoaica – nu-mi mai aduc mare lucru aminte, oricum.
Parca in “Evenimentul Zilei” a fost relativ recent un top, facut si de cititori. A iesit cistigator Creanga de aur, Sadoveanu. Nu stiu, din literatura romana, ce-as fi ales eu. La drept vorbind, nici din tot ce-am citit nu prea reusesc sa aleg. E greu, ca ori nu stiu ce e de fapt “de dragoste” din literatura misto, ori ce e clar “de dragoste” nu e si literatura misto, ori o fi altceva. Ar trebui sa ma gindesc mai bine.
Marele Gatsby? Doamna Bovary? Romeo si Julieta? Legaturile primejdioase? Lolita? Spuma zilelor? Nadja? Zenobia? Solaris?
Articole (RSS)
Comentarii (RSS)
13 februarie 2008 la 5:41 pm
adela
si sa nu te mai legi de sarmale ca
13 februarie 2008 la 5:47 pm
da, am uitat de Adela
sarmalele sint ok, dar nu cind sint obligatorii si traditionale – pt mine. gata, nu ma mai leg de ele
ce vrei, prefer ciocolata
13 februarie 2008 la 6:03 pm
a, si eu n-as fi bagat sa nu ma parasesti, ca, dupa mintea mea, e de amor in masura in care e si sf
daca e sa alegem de la ishiguro, as zice de ramasitele zilei.
iar linga vacanta lu’ bobe ar fi mers si fratii jderi, ca-i tot cam pe-acolo din pdv-ul asta.
si la topicul asta eu as vota mai degraba povesti care sa nu fie asa, din marea literatura, ci mai degraba de-alea cinstit sentimenatale, cit sa nu-ti faca greata. cam cum e felix si otilia, de exemplu.
13 februarie 2008 la 6:07 pm
Of. De câte ori să vă zic… Legăturile. Ieftin şi bun, ca pătrunjelul.
13 februarie 2008 la 6:11 pm
@ zaza: care legaturi? ca-s de multe feluri.
13 februarie 2008 la 6:13 pm
@ vic – corect. da’ n-am zis destul de clar ca n-am criterii?
@ zaza – alea primejdioase?
13 februarie 2008 la 6:14 pm
am luat azi antologia, e mare si rosie..se mai gaseste, pasaj univeristate.La Tristan si Isolda sunt atatea variante cate Isolde sunt in poveste..categoric ciocolata, way better than sarmale..
13 februarie 2008 la 6:23 pm
mie-mi convine. cu cit mai multe iubitoare de ciocolata, cu atit mai multe sarmale pe lume.
13 februarie 2008 la 6:47 pm
Cand aveam 15 ani, am citit “Hanul Jamaica” de Daphne Du Maurier si m-am indragostit de Jem (barbatul fatal al cartii
) si am mai citit cartea de vreo 3 ori in aceeasi luna datorita lui. In afara de un sarut in ploaie si de final, nu sunt scene de dragoste, dar pt mine, daca o carte a reusit sa innebuneasca o adolescenta traznita, trebuie sa fie o carte de dragoste buna
Altfel, Maugham – “Of Human Bondage” (tradus “Robie”). Nabokov – “Lolita”. Jorge Amado “Cei doi soti ai Donei Flor”
. Bineinteles, “La rascruce de vanturi”.
13 februarie 2008 la 6:52 pm
@ lindabelinda: eu as fi zis ca dimpotriva. cine poate fi mai usor de innebunit decit o adolescenta traznita?
13 februarie 2008 la 6:55 pm
da, de acord daca e vorba de o adolescenta oarecare; dar pe mine m-a innebunit personajul asta si nu altul, asa ca ramane cartea mea top
.
13 februarie 2008 la 9:28 pm
@luciat: scrisorile portugheze sunt si dintre preferatele mele (abia le-am gasit cu o saptamana in urma intr-un anticariat, in traducerea veronicai porumbacu. daca stiam ca pregatesc astia ditamai prajitura de sf. valentin…). la romani n-ar merge voiculescu sau eliade? daca tot e pe cinstite
13 februarie 2008 la 9:35 pm
mie mi-a plăcut Patul lui Procust. Da’ răăău.
13 februarie 2008 la 9:38 pm
@ linda – de la tine nu stiu decit de La rascruce… si Lolita. daca e sa ma refer strict care poveste de amor mi-a placut mai mult ca fiind ea de amor, atunci dintre astea doua n-as alege-o pe Lolita.
ziceti ce vreti, acesta este adevarul curat si nefalsificat. am zis-o
si, trag aer in piept: la adolescenta mie zau mi-a placut Pe aripile vintului. Si cartea si filmu. Rhett Butler rulz
@ blogeri-m-as – eliade ce? maitreyi? voiculescu, recunosc spasita, n-am citit proza
13 februarie 2008 la 9:53 pm
Spuma Zilelor (Vian), Scamatorul din Lublin (Beshevis-Singer), Thais (Anatole France), Dragoste pe vremea holerei , Despre dragoste si alti demoni (Marquez), Ca apa pentru ciocolata (Laura Esquivel), Matusa Julia si condeierul (Llosa), Scrisorile portugheze, Patul lui Procust (Camil P), Adela (Ibraileanu), Gravura in mi bemol (Cristian Robu Corcan), Frumoasele adormite (Kawabata)
13 februarie 2008 la 10:06 pm
How about Margaret Mazzantini, “Nu te misca”?
Desi ma indoiesc ca asa dragoste (mai) exista…Dar pentru asta sunt cartile, nu? Ca sa compenseze o viata mai putin dramatica.
13 februarie 2008 la 10:25 pm
@luciat:am inceput sa scriu un eseu despre “Dona Flor” si “Robie”, dar am ajuns la concluzia ca mai bine pun niste link-uri:
http://www.amazon.com/Dona-Flor-Her-Two-Husbands/dp/0380017962
http://www.amazon.com/review/product/0451530179/ref=cm_cr_dp_all_helpful?%5Fencoding=UTF8&coliid=&showViewpoints=1&colid=&sortBy=bySubmissionDateDescending
Imi plac ambele pentru atmosfera, personaje. “Robie” nu e o poveste de dragoste, dar contine o poveste de dragoste neimpartasita. “Dona Flor” e pur si simplu o carte plina de culoare si de senzualitate, construita in jurul unei povesti de dragoste (dar nu e vorba de “tu esti singurul si unicul” ci mai degraba “tu esti unul dintre cei care imi plac” – nu e loc de monogamie
).
13 februarie 2008 la 10:30 pm
“nostalgia”,
“tara zapezii” de kawabata
“atonement” de McEwan. si filmul a iesit misto, apropos! macar pt celebra rochie verde. si pt frumusetea actritei care o interpreteaza pe Briony cand e mica (desi eu nu as fi facut-o frumoasa pe fetita in in film, ci grasuta si caraghioasa)
13 februarie 2008 la 10:51 pm
Gata,gata, ca mi-am adus aminte!!!
Numarul 1 in topul personal e Corpuri de iluminat a lui Stelian Tanase.
Bucuresti, Club A, rockeri, artisti, o Madame Bovary a perioadei comuniste si un sot prostit de dragoste. Si…strungareatzaaaa ei.
Faina, faina de tot! Unul dintre putinele momente in care am regretat ca nu locuiesc in Bucuresti!
13 februarie 2008 la 11:19 pm
Da, doamnă, alea primejdioase, heh.
13 februarie 2008 la 11:48 pm
Ok, laugh all you want….dar…. eu votez cu Mandrie si prejudecata. Sau Sense and sensibility? Jane Austen gets me every time, oricat de girly sau de plictisitor ar parea
Sau poate Vina si Ormus din “Pamantul de sub talpile ei” al lui Rushdie? Oricum, nu prea imi plac povestile de dragoste 
A, si “Sa nu ma parasesti” mi’a placut foarte foarte mult, ma bucur ca e si ea pe lista
14 februarie 2008 la 1:16 am
Of, of! Nu-i pacat sa uitati de Maestru si de Margareta?
14 februarie 2008 la 2:07 am
asa-i, Maestrul si Margareta! ma rog, Margarita… si La Rascruce de vanturi, Dragoste in vremea holerei si Matusa Julia si condeierul. si amorurile lui Pardaillan
14 februarie 2008 la 3:06 am
n-a facut nimeni pana acum sarmale de ciocolata? asa, pentru sf. valentin. ar merge, din ciocolata umpluta cu menta
14 februarie 2008 la 9:33 am
romanele lui Henry James!
si “dumnezeul lucrurilor mici”
14 februarie 2008 la 11:09 am
eu votez cu:
Un loc placut si numai al lor de Peter S. Beagle
pentru fantomele indragostite si batranelul si batranica.
si
Jude the Obscure de Thomas Hardy, ca e cu iubire neinteleasa si cu chinurile necasatoriei sociale.
Si cu Iubita Locotenentului Francez de Fowles ca e o scena acolo intr-o pestera de-ti ridica parul de pe spate de parca ti-ai bagat degetele in priza.
Si cred ca as mai zice de Imblanzirea Scorpiei ca e cu nabadai.
Ma scuzati eu am drob de ciocolata pe foc…
14 februarie 2008 la 11:11 am
P.S. Cele mai misto iubiri doua din Dumnezeul Lucrurilor Marunte le devorez si-acuma in gand
14 februarie 2008 la 11:18 am
De acord cu Gheo. Maestrul si Margarita rules! Ciocolata asisderea!
14 februarie 2008 la 11:27 am
Dadada, Maestrul si Margareta, cum de am uitat?
Cred ca si “Atonement” s’ar incadra aici…
14 februarie 2008 la 12:26 pm
“side effects”
a avut pt mine, in liceu, lectura lui Tess D’Urbevilles a lui Hardy…e buna, nu?
14 februarie 2008 la 12:30 pm
Ah Tess ca Tess cu Stonehenge si alte povesti, dar sa vezi cu Jude si cu Sue Bridehead cum se iubeste ei pe tu(r)nuri si cum se pacalesc amandoi ca vor sa se casatoreasca cu intaiu/intaia care le iese in cale… oh, oh…
Acuma ma jur pe cuvant de pionier ca m-a impresionat…
Sau in Idiotul era cel mai pe cinste triunghi devenit patrat amoros…
14 februarie 2008 la 12:51 pm
Am preferat pana acum sa va citesc, cu mare placere, pe toti, decat sa ma las furata de tentatia de a interveni in discutii, neconvinsa fiind de o reala plusvaloare care sa justifice acest lucru. Acum insa nu ma pot abtine si vin cu o intrebare: “Femeia care asteapta”, de Andrei Makine?…
In rest, suferinda de bolile moderne (a lipsei de timp si a prioritatilor prost alese), cand ma uit la lista cartilor care s-a creat aici, un singur dor ma bantuie: sa-mi umplu un geamantan (nu un troller!) cu ele si sa fug cu el (geamantanul) in lume, fie si numai o saptamana.
14 februarie 2008 la 1:12 pm
@luciat: da, pe aripile vantului rulz! cu rhett cu tot! si sa ma lase-n pace intelectualii care nu au gustat minunatia asta de carte, ok?
mai am una la care iar o sa ma puneti sa rosesc, dar nu vreau: fiul risipitor, radu tudoran; na, c-am zis-o!
foarte frumos iarasi: doamna T si Fred in Patul lui Procust; andrei bolkonski si natasa, pierre bezuhov si natasa; fireste, anna karenina; pusca de vanatoare, yasushi inoue; hemingway, pentru cine bat clopotele; si mai bun: hemingway, fiesta (the sun also rises); cel mai bun: hemingway, the snows of kilimanjaro; legaturile primejdioase; erich maria remarque, arcul de triumf; nuvela “scrisoare de la o necunoscuta” de stefan zweig…
14 februarie 2008 la 3:28 pm
@ eu – cum e gravura in mi bemol? parca am mai vazut ceva despre asta, sint curioasa
@ andra – nu stiu nimic despre mazzantini
@ linda – “dar nu e vorba de “tu esti singurul si unicul” ci mai degraba “tu esti unul dintre cei care imi plac” – nu e loc de monogamie
”
acu monogamia mi se pare o chestie minunata
cred ca am depasit virsta la care-mi placea poligamia
@ uv – uf, n-am citit nimic de kawabata. incepusem aia cu jucatorii de go dar m-am oprit, nu mai stiu de ce. ar trebui sa pun mina. si mcewan eu nu mai citesc, doua enervante mi-au ajuns.
@ andra – da? n-am auzit pe nimeni asa entuziasmat de stelian tanase
si nici n-am rasfoit altceva in afara de aia autobio despre securitate
@ zaza – da, doamna, va inteleg
14 februarie 2008 la 3:40 pm
@ ameer – yes! ca orice-ar spune circotasii Sa nu ma parasesti merge si la povesti de amor
desi e mult mai mult, normal
@ gheo – am uitat, ce sa facem? sintem uituci
@ zum – pardaillan, da, sint foarte pentru!
da’ zi si tu, nu merita saraca fausta mai multa ingaduinta?
@ uv – henry james ar trebui sa recitesc
@ merimeri – jur ca o sa citesc aia a lui beagle! pare f misto ce-am auzit eu despre
@ nickname – nu mai tin bine minte, dar hardy parca m-a lasat cam rece. chestii subiective, nu te supara
@ adelade – multumesc de vizite, mai treci. n-am citit cartea aia a lui makine, dar stiu ca mi-a placut Testamentul francez – si pt iubirea dintre bunica si nepot
@ capricorn –
14 februarie 2008 la 3:46 pm
@ luciat: late as always: da, iar iubirea magica a lui voiculescu mai tine si astazi la junii emotivi, incredibil, though, dupa tot hiphopul… (pe bune, chiar nu e rea deloc, fac pe grozava doar, ca sa pot ramane cool daca vei zice ca-i o prostie). eu nu prea-nghit adela, marturisesc cu rusine. mai bine maitreyi, d-ra christina ori chiar 19 trandafiri.
@merimeri: drob de ciocolata… sacrilegiu!
atzi zis oare de goticele surori bronte? nu boceste nimeni la ele? a, da, vaz ca atzi zis…
14 februarie 2008 la 3:48 pm
@ blogeri-m-as – pai nu stiu ce sa zic, daca n-am citit… ma sfatuiesti sa citesc proza lui voiculescu sau nu?
14 februarie 2008 la 3:52 pm
voiculescu sa ramana cu sonetele lui shakespeare in traducere imaginara ca la povestioara de iubire magica…acuma se incadreaza chestii gen shrek, mult mai elocvente.
drobul meu de ciocolata e vestit peste mari si tari, asa sa stiti.
14 februarie 2008 la 5:13 pm
luciat, si eu am zis ca nu mai citesc McEwan dupa 2 nasoale, dar m-a trimit vic la Atonement. roman in stil aproape victorian (si nu pt ca vine de la vic). Inca o data zic, sa vezi si filmul, ce dragut e!
14 februarie 2008 la 5:14 pm
capricorn, eu mare fan radu tudoran de la varsta de 12 ani incoa
cred ca ar merita tradus si trimis in lume in chip de clasic al literaturii pt adolescenti (ca noi:) )
14 februarie 2008 la 5:32 pm
@uv: ce ma bucur ca si tie-ti place! eu recunosc sportiv ca ma roade adolescenta
, dealtfel se vede si din alte lecturi favorite ale mele gen harry potter si lord of the rings
14 februarie 2008 la 5:47 pm
@ uv: te-am trimis eu la atonement? ca nu mai tin minte. ce-oi fi avut cu tine?
14 februarie 2008 la 6:33 pm
@ merimeri – cred ca inteleg cum e cu lostrita si cu singele care clocoteste
@ uv – bine, poate vad filmu
@ capricorn – mi-ai adus aminte, apropo de adolescenta – mai stii ca ziceam al’dat de “pustoaico” de la cenaclu lu AP?
ete:
http://uk.youtube.com/watch?v=ayZNzZqsqPQ
a, si “robie” vad ca apare editie noua la polirom
daaar adevarata stire e ca gata, l-au reeditat pe “viata si faptele lui ilie cazane” de Razvan Radulescu (tot la polirom)
azi n-am ajuns la librarie dar e si miine o zi
14 februarie 2008 la 6:49 pm
la capitolul povesti de dragoste pe romaneste eu as aminti “Nunta in cer” de Eliade.
14 februarie 2008 la 6:54 pm
vic, chiar mi-ai zis de atonement cand ma plangeam ca nu imi place mcewan pt ca citisem sambata si amsterdam. ai zis ca am avut ghinion ca le-am gasit intai pe alea proaste.
aoleu ai imbatranit
14 februarie 2008 la 6:57 pm
vai te rog eu eeolyn, nu-mi aminti cum e cu “nunta in cer” sunt unele carti pe care incerc sa uit ca a trebuit sa le citesc…. *a, nuuuuu… the voices…*
14 februarie 2008 la 10:48 pm
@ uv: ca am imbatrinit e sigur. da’ deja sa ma lase?
atonement nu-i rea, da’ nu-i in topul meu dintre ale lui mcewan. deasupra ar fi mingiieri straine. poate si inocentul, care-i chiar poveste de amor (printre altele) si e mai echilibrata decit atonememt. si nici enduring love nu mi s-a parut rea.
14 februarie 2008 la 11:06 pm
Pentru cei care citesc in engleza, “Robie” se gaseste pe site-ul celor de la proiectul Gutenberg (http://www.gutenberg.org/etext/351)
@luciat: unul din marile mele defecte e ca sunt incapatanata
, asa ca sunt tentata sa povestesc ce se intampla in carte, ca sa te conving. Nici nu stii ce norocoasa esti ca imi dau seama ca modul in care povestesc cartea e oribil
14 februarie 2008 la 11:10 pm
robie se gaseste online, la http://www.gutenberg.org (in engleza, pe gratis).
ma mananca tastatura sa povestesc “dona flor”, dar am mai nedreptatit o data cartea
E o carte care bineidspune.
14 februarie 2008 la 11:30 pm
au, atunci poate m-a lasat pe mine si am combinat 2 comentarii vecine
15 februarie 2008 la 9:41 am
deci io stiu ca sint pisaloaga cu saramago asta, da’ am un fix cu blimunda sapte-luni si baltasar sapte-sori si iar il marturisesc public.
si ar mai fi matusa lu’ llosa, batraneii din vremea holerei, amorurile neimplinite ale personajelor lu’ knut hamsun (ele capricioase si mindre, ei intunecati, basca peisajul nordic), “castelul fix” acum il citesc asa ca nu ma pronunt in privinta chestiunii frieda+K, imi mai place zenobia lui gellu naum, amorul tragico-suprarealist din spuma zilelor siii… recunosc cu rusine ca mor si-acum dupa scarlett o’hara si rhett butler, la fel de mult ca dupa vivien leigh featuring clark gable, n-am ce face, e incurabil
mai erau si niste rusi misto, dar eu am o problema cu numele lor, nu reusesc sa le tin minte de nici o culoare, si mi-e ca il combin acu’ pe idiotul cu madam karenina.
si, luciat, sa nu uitam de bufnita kaliopi si minotaurul samoil!!!
15 februarie 2008 la 11:04 am
frankly my dear I don’t give a damn
15 februarie 2008 la 11:17 am
in exemplul cu bufnita kaliopi si minotaurul samoil, hmm
. era vorba, din cate am inteles, de carti de dragoste, pe care le-ai publica, de ex, intr-o colectie speciala, cum era inainte “romanul de dragoste”, alea albe cu un romb pe cotor..
15 februarie 2008 la 3:17 pm
@ ondinna – nu stiu de blimunda, caci mai am din saramago.
si da, aveti dreptate, kaliopi si samoil!
@ vic – ia te uita unde era rhett butler!
@ uv – da’ eu nu voiam sa zicem numai de alea albe cu romb! voiam si altfel, tocmai.
mai stii cind stateau bufnita si minotaurul la suc pe terasa si mincau grisine si se sorbeau din ochi si neglijau trebile regatului?
15 februarie 2008 la 3:23 pm
si venea omuletzu’ la kaliopi, viup!
16 februarie 2008 la 12:18 am
da, erau misto la suc si grisine, da’ si cind au facut amor de-i zburau penele! si el, minotauru’, venise de la dus!!! ma rog, plin de nervi, ca i se intrerupsese apa… mai cool ca rhett butler cind pleca la razboi, cu atlanta-n flacari in fundal si scarlett in brate
16 februarie 2008 la 3:06 am
Gravura in mi bemol mi s-a parut schizofrenica, trista si parfumata. Astea sunt cuvintele care mi-au venit in minte. In capul meu am pus cartea pe acelasi raft cu Spuma Zilelor. Nu sunt inrudite insa se afla intr-o buna vecinatate (zic eu).
P.S. De Makine mi-a placut si mie mult – Pe vremea fluviului Amur.
17 februarie 2008 la 2:43 pm
@ ondinna –
@ eu – mersi, poate citesc si eu gravura. placut si Amur