Femeia paracliser
O poveste din Cartea milionarului. O femeie pacatuieste vreo 20 de ani cam asa: in fiecare primavara fuge in lume cu cite un barbat. Doua-trei luni. Se intoarce prin iunie, potolita si multumita, isi vede de treburi tot restul anului. Are cam 10-15 copii in acesti 20 de ani. Intr-o primavara nu mai pleaca nicaieri. Spre toamna urca in clopotnita (e paracliser) cu provizii (citeva piini si o galeata cu apa), trage scarile dupa ea, baricadeaza usa. Adoarme sus, pe platforma. In fiecare zi se trezeste ca sa manince piine si sa bea apa – “isi astimpara foamea raminind lungita in somnul ei lat si continuu”. Doarme mai departe. Citeva zile in sir. Nimeni nu mai trage clopotele, nici un botez, nici o nunta si nici o inmormintare nu mai sint anuntate cum se cuvine in oras (Metopolis). Cind se trezeste: “si atunci am observat ca-i crescuse un fel de par pe la barbie si pe la falci si ca fata-i este toata plina de zbircituri adinci, la ochi avea pungi mari si umflate iar la git si la brate incepuse sa-i atirne pieile.”
“Un mister ca acela al femeii-paracliser? Acela e timpul oprit. Asa ceva nu mai poate face clipa si fiinta sa fie zburatoare, poate opri in loc si ceea ce este in jur, poate incurca ziua cu noaptea, clipa cu anii, poate stagna chiar pasarile in zbor, facind mierlele si vrabiile sa se amestece cu bufnitele.”
Nu, inca n-am terminat Cartea milionarului. Din fericire mai am. Tot din fericire, e prima data cind citesc ceva din Stefan Banulescu. Ce-as fi inteles la 20 de ani? Nu mare lucru, presupun. Povestea de mai sus, doar una dintre multe, ma face sa tac si atita tot. Dar o sa vorbesc, evident – cind termin cartea. A aparut in 1977.
Articole (RSS)
Comentarii (RSS)
12 martie 2008 la 3:56 pm
Multumesc, mi-ai adus aminte de povestea lui Banulescu ce m-a incantat enorm acum doi ani, cand am citit-o a doua oara – adica cu-adevarat. Inca as reciti-o oricand… Mi-ai deschis o fereastra de incantare…
Habar n-am de ce nu se vorbeste de cartea asta… nici de Bunavestire, nici de Lumea in 2 zile…
12 martie 2008 la 3:58 pm
Astept a vorbesti de milionarul ferchezuit, de targul de fete, de croitor, de erudit… Cred ca daca era scrisa in engleza, lua Nobel, fara exagerare
12 martie 2008 la 6:33 pm
ce bine ca trec pe-aici…iar se lungeste lista de shopping! pare foarte frumos
@dragos: uau! dar te-a impresionat, nu gluma!
12 martie 2008 la 9:46 pm
dragos c: ma bucur ca ai citit “Cartea Milionarului”. E super. Si eu cred ca ar merita orice premiu prestigios. Faptul ca amintesti si de “Lumea in doua zile” si de “Bunavestire” ma face insa sa cred ca ai citit Banulescu datorita “Postmodernismului romanesc” al lui Cartarescu. Parca acolo astea trei carti, “C.M.”, “Lumea…” si “Bunavestire” erau discutate la categoria “precursori ai postmodernismului”. So what? O carte buna e o carte buna, nu conteaza daca e postmoderna sau nu.
12 martie 2008 la 11:27 pm
@ dragos c – si daca lua nobel citeau milioane si ziceau ca e plictisitor
mai bine asa
@ lizuca – eu n-am citit Postmodernismul romanesc, sa stii
13 martie 2008 la 12:08 am
Hmmm… interesant. Aduce un pic a Petre Cimpoiesu?
Btw, are cineva carte in format electronic?
13 martie 2008 la 9:51 am
A fost tradusa o bucata din Cartea Milionarului pentru Instutul Cultural acum ceva vreme, sa tot fie 8-9 ani.
Tot ce-mi mai aduc aminte de la mama, caci ea traducea cu spor la Iapa Rosie et co., e ca a fost publicata doar o bucatica si tare pacat e de o carte asa minunata.
Deci ar fi o sansa la Nobel pe bucati.
Dar ICR de-o lene proverbiala…
13 martie 2008 la 1:03 pm
@ ligia – parca am vazut pe undeva ca Cimpoesu aduce (in Povestea Marelui Brigand, cel putin) cu Banulescu
in format electronic n-am, sorry
@ merimeri – eu nu mai cirtesc impotriva ICR, dupa ce am inteles ca face destule chestii bune
13 martie 2008 la 1:22 pm
Inteleg… apropo, Cimpoiesu, Simion Liftnicul ai citit?
Nu stiu daca a fost mai interesanta cartea sau intalnirea cu autorul ei.
13 martie 2008 la 1:33 pm
@ ligia – am citit, mi-a placut, dar au trecut niste ani si-am uitat o gramada din carte. am citit si Christina Domestica, placut suficient, dar nu extraordinar
aici am scris despre Christina Domestica, daca ai chef sa te uiti
http://www.terorista.ro/www/2007/05/22/domestica/
13 martie 2008 la 3:41 pm
@caprikorn – pai da, m-a impresionat…
@lizuca – e-adevarat, figureaza la cartarescu, dar asta nu inseamna ca nu sunt bune – figureaza si pe lista premiilor USR. Si cred ca aceste carti fac fala literaturii romane de-atunci (si cu Morometii) – adica sunt foarte foarte bune. Nu-i asa?
13 martie 2008 la 4:45 pm
@ dragos – cum sa nu fie bune daca figureaza la cartarescu?
stii ca nu zici tu asta, dar ipoteza m-a uimit
eu nu i-am citit cartea ca n-am apucat, nu din alte motive
13 martie 2008 la 5:00 pm
@lucia – cartea este lucrarea lui de doctorat. Evident, pana la Femeia in rosu, postmodernismul n-a existat (mai bine
). Dar au fost niste semne, zice el si exemplifica din istoria literaturii romane. Oricum, despre postmodernism cartea fundamentala, dupa mine, ramane Cinci fete ale modernitatii a lui Matei Calinescu.
13 martie 2008 la 6:33 pm
@dragos c: eu am citit postmodernismul romanesc si am uitat imediat tot ce am citit in ea
il iubesc din suflet pe cartarescu, insa postmodernismul nu ma intereseaza… iar m.c. in calitate de analist literar…nu ma inspira, imi place prea mult altfel; presupun ca sunt mai tanta 
14 martie 2008 la 12:44 am
lucia (daca e ok, o sa-ti zic asa in loc de luciat, in lipsa prezentarilor
): mersi de link, interesanta cronicheta/ insemnarea, cum vrei sa-i spui… Cimpoiesu imi ramane insa in continuare in minte mai mult ca prezenta fizica total lipsita de charisma, decat ca scriitor sau orice altceva; desi recunosc, dintre romanele lui la Simion Liftnicul chiar am ras si m-am minunat; m-a plictisit insa teribil Povestea Marelul Brigand, mi-a parut rau pana si dupa spatiul ce mi l-a ocupat in biblioteca (desi asta s-ar putea rezolva destul de usor) 
2 martie 2009 la 3:49 pm
Se mai scrie şi despre Bălăiţă, Bănulescu, Baconski, Sorin Titel, şi alţii. Vezi cartea lui Alexandru Zotta, Parabola literară. O definire a conceptului, Risoprint, Cluj-Napoca, 2007. Poate să ajute la o oarecare înţelegere