Citind 10 din darile tale cu pareri criticoide, nu-mi pot imagina cum de o persoana cu un antologic instinct al kitsch-ului explicit, incapabila de-a patrunde vreo polisemie, fie ea si produs al unei dialectici a elucubratiei, poate debita atatea calupuri de platitudini gloosy cu o turatie haotica demna de-un proletcultist stahanovist. Scrii istorie draga Terorista. Esti pur si simplu o hermeneutica bipeda! Teoretician, exeget si psihanalist intr-o singura faptura! Observ ca aceasta critica de blogosfera pe care o practici face casa buna cu materialismul dialectic stalinist, mai ales cu acel kitman estetic: frunzaresti si treci la index de pe postura unei infailibile instante de validare ce distruge axiologii precedente. Ba mai mult decat atat, desfiinteaza intregi sisteme metafizice, concepte si orizonturi ontologice. Dar sa lasam asta deoparte. N-as vrea sa-ti fie patat brevetul de ubicuitate.

Bun, acum sa vedem, draga Terorista, argumentele cu care accentuezi pretiozitatea liceana a Gravurii…:
1. “meaning”
2. “no comment”
3. ” yeah let’s”
4.”recunosc, e catifelata”
5. “si io, pe cuvint, ma gindesc tot asa uneori”.
Evident argumente ce-ar putea arunca in umbra orice pertinenta a criticii, nu-i asa, creatoare de blub-uri.

Dupa care, cu o bachelardiana putere de sintetizare a influentelor picturale, imagologice, filozofice si lirice ale alteritatii romantice, arunci piesa de rezistenta:”cea mai mare calitate e ca are poveste”.

Acum s-o luam scolareste:
a) Draga Terorista, insasi calitatea principala a prozei de factura romantica, in special a reveriei gothice, este capacitatea de mixare a livrescului cu o simbologie, comportand sau nu o rotativa a instantelor discursive, intr-o poveste.

b) Aceasta poveste are, in general, un fond ideatic bazat pe o estetica a transcendentei care se manifesta la nivelul unui fantastic alchimic; in plus, in asa-zisele halucinatii romantice, se stabileste o relatie osmotica intre dublul dedublant si eul analitic.

c)Tot in aceasta poveste apare, ceea ce Frantz Hemsterhuis numeste SIMTUL MORAL ca simt al divinatiei.

Sa mai continui? N-ar mai avea rost…doar esti singura Terorista de cititoare ce-a avut aplombul de-a cobora in subteranele subintelesului…din care te-ai intors cu o intelegere fishy…

@ ligia – originalitate are. ca nu trebuie sa spui lucruri pe care nu le-a mai spus nimeni ca sa fii original. si nici macar sa le spui cum nu le-a mai spus nimeni. oricum, ar fi o discutie lunga

@ raul – si mie mi-a placut, dar am destule obiectii

@ white noise – am spus eu ca trebuie limbaj de proza realista? indiferent de context, “soarta oamenilor de a iubi” suna ca dracu din toate punctele de vedere. personajele nu sint niste sunete muzicale, ci niste personaje literare – sint reusite, asta am spus si eu, nu pt ca ar avea carnalitate sau ca ar fi realiste, n-a cerut nimeni asa ceva. atmosfera e ok, chiar f misto, dar nu poate salva fraze nenorocite. nimic nu poate salva penibilul in scris

@liviu- doom 2 zice ca-i bine. de fapt s-au legalizat multe greseli dragi centrului.