Jurnal intim – probleme de viata. (Disperare. Apatie. Somn)
Ma straduiesc cu Trainspotting. Am ajuns la pagina 89 din 412 si ma apuca disperarea. Ma adoarme! Am zis, in primele doua seri, ca e din cauza oboselii. O luasem la citit inainte de culcare, in pat, credeam ca e ceva care merge rapid. Imi doream foarte tare sa reusesc sa dorm noaptea, ca sa ma pot trezi dimineata etc., asa ca am fost multumita. Dar acum vreau s-o termin, sa scap de ea! Nu merge nici dimineata, ma doboara chiar dupa un somn sanatos de 8 ore, chiar in timp ce-mi beau cafeaua! Am si mincat, ca sa capat puteri, si tot nimic. Gen, oare ar trebui neaparat sa prajesc ceva, s-o dau pe bile, sa trag in vena, ce pula mea sa iau ca sa nu ma mai apuce cascatul in timp ce citesc pagina dupa pagina de dialoguri cu pula mea? A murit deja bebelusul, s-au batut intr-un bar, precum si la metrou, ala si-a gasit de mult supozitoarele in buda plina de cacat si tot au mai ramas 323 de pagini de citit! Si vreau s-o termin, fir-ar sa fie, ca ma umplu de complexe de inferioritate. Pe coperta 4 nu mai stiu cine zice ca e mai tare ca Biblia – bai fratilor, e gen capitolu ala din Biblie, sa-mi sara ochii daca nu! La aia, gen lista aia ma refer. Aia, cu cine e tasu lu cine.
Doamne, nici macar insemnarea asta nu m-a putut inviora! Ma duc sa ma tirii spre pat, nu pot sa rezist. Mama voastra de drogati nenorociti, cum imi dati voi bioritmul peste cap! Nu mai pun mina pe cartea asta decit spre ora la care trrrebuie sa dorm, e prea riscant altfel.
Articole (RSS)
Comentarii (RSS)
24 aprilie 2008 la 12:04 pm
E ceva ciudat in cartile astea care abuzeaza de realitate si de “street talk” – cu cat se vor mai reale, cu atat sunt mai plictisitoare
Am citit si eu fragmente din Trainspotting, si nu m’a facut sa vreau sa iau cartea. Si nici sa o citesc integral. In schimb filmul – 90 min alterte si pline de actiune, inclusiv faza cu WC-ul, pe care am si citit-o, si care mi s’a parut ingrozitor de scarboasa 
(hmm….nu’mi dau seama daca ai ajuns inca la ea 
). Oricum, io zic ca e de vazut, mai mult decat de citit 
24 aprilie 2008 la 12:07 pm
@ ameer – pai faza cu wc-ul nu e aia cind isi cauta supozitoarele? am citit-o. cred ca datorita aleia am reusit sa mai prelungesc starea de trezie cu vreo 5 minute. ca nu dureaza mai mult s-o citesti
24 aprilie 2008 la 12:59 pm
Si eu m-am chinuit cu cartea asta mult laudata!
24 aprilie 2008 la 1:00 pm
Imi aduci aminte de mine cand citeam Fight Club. Cred ca o sa imi fac o regula personala: daca mi-a placut filmul, nu citesc cartea. Si invers.
Si pun la “exceptii” Lord of the Rings.
24 aprilie 2008 la 1:21 pm
in romana e groaznica, in engleza e si mai dificila. Probabil e printre putinele dati in care optez pt. film , desi de obicei “tzin” cu our good ol’ friend, the Book. Incerc sa citesc mereu inainte sa vad adaptarea “miraculoasa” si de cele mai multe ori, dezamagitoare. Insa cu Trainsp. nu prea ai ce face
deci ameer, luciat a zis de faza cu wc’ul, gen, nici macar o insemnare despre capodopera lui welsh nu ne capteaza enteresu, d’apai cartea
)
numa zic de trainsp. ala romanesc, ca am vzt asa ceva, parca la polirom…
24 aprilie 2008 la 2:03 pm
@luciat: pfui, scuzescuzescuze, nu observasem ca ai scris deja
@tuvia:
Insemnarea captase enteresu, dar citittorul dormea pe el probabil 
24 aprilie 2008 la 3:46 pm
ma alatur starii de cacat,gen si multumesc ca mi-ai amintit de un song psihedelic din film: http://www.trilulilu.ro/Codrutza_666/6ce570b9deade0
24 aprilie 2008 la 4:37 pm
merita citita in engleza, chiar daca e grea, pentru ca deabia dupa ce ai vazut filmul poti sa iti imaginezi accentul si sa vizualizezi ce citesti si mai ales personajele:) pe mine asta m-a facut sa continui…
24 aprilie 2008 la 6:03 pm
Spre sfarsit, teoretic devine mai antrenanta, conflictele secundare se incheie destul de tragic, Rent Boy fuge cu banii ca in film, dar mai bine renunti daca te-ai apucat in romana. Tot farmecul cartii e intraductibil
N-ai cum sa echivalezi un jargon regional cu un altul si sa obtii acelas efect stilistic. Welsh saracu nu o sa poata fi niciodata bine tradus.
Oricum si cartea si filmul surpind perfect the 90′s spirit si asta e marele merit.
Cea mai plictisitoare carte a lui Welsh este Glue, m-am chinuit toata vara trecuta cu ea si nici pana acum nu pot sa-mi dau seama de ce s-a ambitionat sa mai scrie inca un Trainspotting, dar de data asta fara pic de sare si piper!
24 aprilie 2008 la 6:05 pm
@ laur – eu asa am facut: n-am citit Fight Club fiindca mi-a placut filmul. din Trainspotting n-am vazut decit niste bucati
@ tuvia – in romana e… nu stiu, o sa vad cind o termin. da, e de la polirom. in engleza n-as fi putut niciodata s-o citesc.
@ renton – adica… renton??? gen rentz din carte?
nu-mi merge sunetul, oooof
@ omul – pai n-am vazut tot filmul, oricum. si n-as putea s-o citesc in engleza.
@ meropi – s-ar putea sa renunt. in momentul asta nu vad CUM as putea sa mai inghit vreo pagina. ma gindesc sa ma apuc de Terapia lui Lodge, poate-mi trece
24 aprilie 2008 la 7:16 pm
eh eu am gasit’o (in eng) din greseala in biblioteca liceului, unde chiuleam des, si mi s’ar parut misto, dar poate era doar teribilism adolescentin
)
meropi : Oricum si cartea si filmul surpind perfect the 90’s spirit si asta e marele merit.
Ideea e ca actiunea se desfasoara in the mid 80s, actually..
egzista totusi mai rau ca “Glue”, anume continuarea “Porno” sau chiar anuntul ca : “Irvine Welsh is planning to write a prequel to Trainspotting published in 2009″
) asteptam?
24 aprilie 2008 la 7:18 pm
eu n-am reusit sa o termin. e stilul aiurea. e boring scrisa, habar n-am. filmul m-a tinut cu ochii cat cepele. cartea, meh, somnifer.
24 aprilie 2008 la 8:09 pm
@tuvia – Eu tin minte ca era late 80′s early 90′s
filmul cel putin e 90′s 100% de la haine la muzica, sau asa mi se pare mie.
Porno mi s-a parut mai ok decat Glue. In Glue n-am putut sa sufar personajele…
24 aprilie 2008 la 8:45 pm
Irvine Welsh are un “discipol” misto, de fapt mai bun decat el – Nial Griffits, un prozator din Liverpool. Macar “Wreckage” e de citit. In rest, zic si eu ca Eugen – filmul e mai bun.
24 aprilie 2008 la 8:45 pm
@ tuvia si meropi – da’ stiu ca ati citit ceva de welsh! io chiar m-am apucat de Terapia si e foarte refreshing
@ r – ma bucur ca zici ca eugen
desi n-am vazut filmul!
24 aprilie 2008 la 8:50 pm
filmul da, personajele&actiunea nu, cel putin asa am ciit eu si am dedus, dupa problemele scotiene descrise acolo….Pai si in Porno si in Glue sunt personajele din trainsp “revisited”, de fapt
24 aprilie 2008 la 8:53 pm
lecturi de vacantza obligatorii, in bibliografia minima a oricarui teenager cool
) eu cu lodge am aceeasi problema : same shit all over and over again, campus/college/akward british challenged.It’s fun, though.. Oricum, dupa Welsh e ca apa de gura =))
24 aprilie 2008 la 10:29 pm
Daca starea de disperare te indruma spre a arunca minunata carte, sa o arunci in directia mea
24 aprilie 2008 la 11:00 pm
Spre deosebire de majoritatea opiniilor de aici, pe mine Trainspotting nu m-a plictisit. Nu cred ca mi-a placut insa in mod deosebit incat s-o recomand altcuiva dar nici c-a fost o lectura inutila. A fost si atat. Nu i-am acordat foarte mare importanta la vremea aia.
24 aprilie 2008 la 11:32 pm
@luciat
n-ai facut bine k n-ai citit fight club. palahniuk e misto in toate cartile lui(asta poate si pentru ca sunt cam asemanatoare). oricum, merita citit.
24 aprilie 2008 la 11:41 pm
Doamne, doamnă, chiar sunteţi obligată să citiţi prostia aia?
24 aprilie 2008 la 11:47 pm
@ tuvia – despre lodge eu am fost sigura ca e la fel fara sa citesc decit o singura carte. dar m-au sfatuit unii sa citesc si Terapia si uite, o citesc – e f misto si, vorba ta, apa de gura, desert, inghetata
@ kill me –
nope, ca nu se stie, poate poate o reiau
@ liviu – pai… ma bucur pt tine ca nu te-a plictisit. nici eu nu ma asteptam sa ma plictiseasca, da’ uite!
@ supastar – o sa mai citesc palahniuk, oricum
@ zaza – nu, doamna, decit vream si eu sa fiu cool, sa ma laud c-am terminat-o
25 aprilie 2008 la 7:45 am
@luciat: sincer, dar foarte sincer, desi o sa-mi ridic o lume in cap, mie nu mi s-a parut nici filmul cine stie ce; mistocareala, limbaj deochiat, droguri, atitudine; dar 90 de minute e prea mult… nu reusesc sa-mi amintesc decat faza absolut hilara cu ala care face pe el la parintii prietenei acasa si le umple casa de rahat! cine vrea sa vada ceva care chiar te marcheaza despre lumea drogurilor sa se uite la Requiem for a Dream; poate le mai trece de idealizat adolescentin;
25 aprilie 2008 la 7:51 am
@ capricorn – nu stiu ce sa zic. dar sper ca nu esti deja la birou la ora asta! presupun ca-ti bei cafeaua acasa, nu?
25 aprilie 2008 la 8:54 am
n-am citit trainspotting, nu am vazut nici filmul, dar m-am prapadit de ris citind de caznele tale… m-am inviorat subit, desi cascam de somn
25 aprilie 2008 la 9:57 am
@ capricornk
Nu cred ca ti se ridica nimeni in cap, mai ales ca ai dreptate. 
Trainspotting e si amuzant, si ridicol – dincolo de droguri; in timp ce Requiem – it’s on a whole different level. Chiar, voi ati citit cartea? Ca eu am fost atat de impresionata de film, incat nu stiu daca are rost sa si citesc…asa, ca la Fight Club 
25 aprilie 2008 la 10:32 am
@ nor – ma bucur!
@ ameer – io n-am citit
25 aprilie 2008 la 10:50 am
@luciat: evident ca-mi beam cafeaua acasa, la mine era 6:45!!! si oricum m-am trezit la ora aia fiindca am avut un vis foarte ciudat si dup-aia mi-am amintit ca trebuie sa-mi fac bagajul, fiindca vin azi in tara;
nu, n-am citit trainspotting, daca la ea te referi, iar daca vorbesti cumva de Requiem for a Dream, spre rusinea mea nici macar nu stiam ca este o ecranizare, acum am vazut pe imdb ca scriitorul este si scenaristul filmului – Hubert Selby Jr. pe numele sau
@ameer: ok, m-am linistit ca nu vede toata lumea filmul asta drept vreo capodopera
26 aprilie 2008 la 2:39 am
@capricornk13 – Requiem for a Dream e o campanie anitdrog, pe cand Trainspotting nu judeca pe nimeni. Mi se pare mult mai sincer, mai realist si prefer oricand o tragedie ascunsa in spatele unei comedii, cu o paleta foarte variata de drogati carismatici, decat bratze amputate si Cronos Quartet pe fundal. Aronofsky e mult prea pretentios pentru gustul meu, Danny Boyle e dintr-o bucata si se pricepe foarte bine sa-si aleaga actorii.
6 iulie 2008 la 4:59 pm
La asta mai bine vedeai filmul, serios.
Nu prea se merita 400 si ceva de pagini pentru o astfel de poveste, care, din cate vad de la tine, e si foarte plictisitoare. Filmul e amuzant, dar n-are nimic genial. Si cartea iti mai ia si mult timp, ceea ce chiar nu se merita! Nu cred ca ramai cu ceva nici dupa carte, nici dupa film…
In schimb am auzit ca Requiem for a dream, cartea, e mult mai buna. E lipsita de dialoguri, totul curge usor, se citeste ca pe apa si are si un mesaj de “Asa nu”.
Spor la citit, eu trec la posturile tale urmatoare sa vad daca te-ai descurcat cu ea pana la urma.
P.S. Scuze daca m-am repetat [acum am vazut ca ti-a mai recomandat cineva RFAD] dar nu prea am rabdare sa citesc si restul comentariilor…
6 iulie 2008 la 5:10 pm
n-am citit Rfad, asa ca nu stiu. la cartea asta am renuntat pina la urma. nu stiu cum e povestea, oi fi pierdut ceva, n-oi fi pierdut, nu stiu – m-a plictisit ingrozitor cit am apucat
5 august 2008 la 3:57 pm
cartea e mult mai buna decat filmul, mai ales ca cititorul e bagat in bostanii lui Begbi si Spud. traducerea e geniala. iar cotinuarea, Porno, nu m-a dezamagit dupa cum ma asteptam, e chiar o incantare. va plangeti da prea multe puli si sloboaze. pai asa se vorbeste in mahala, parca ati trai in Tibet gen.
si sa nu uitam acea lucrare uluitoare despre schizofrenie: Jeg.
5 august 2008 la 9:45 pm
@ mulliganoglu – visezi! nu de prea multe puli m-am plins eu
ci de prea multa plictiseala pe care o produc in acest caz concret. draga, am mai citit noi chestii de mahala si n-am adormit la ele 
5 august 2008 la 10:18 pm
te-au plictisit mai putin pastisele lui Al.Vakulovski (deja 3)?
P.S. ti-as ramane indatorat daca mi-ai spune si mie chestiile alea tari, de mahala, care nu te-au plictisit
5 august 2008 la 10:32 pm
@ mulliganoglu – eh, despre vakulovski am scris, cauta daca vrei. si cauta pe-aici si de alea de mahala, oi fi scris si despre de-astea
5 august 2008 la 10:51 pm
am gasit ceva despre ‘bong’ din care am inteles ca te-a oripilat, dezgustat, deci nu plictisit.
vezi, cu flacau’ asta Welsh, deci iel ie d-acolo gen, il simti, stie joaca, nu face poiema drogurilor, nu-si permite. cu motanu’ Vakulovski… figuri da literat, shtokareli, inger cazut in troaca, labareli insirate din auzite, miciburghezii lesinatoare, o mare bugeala.
da’ mai bine sa tragem un fum lung si o mie de ani pace!