"Infirmiera aparuse"
Terminat Galeria cu vita salbatica. A durat o saptamina dar nici macar n-am citit in fiecare zi. A meritat. O sa scriu miine. Deocamdata vreau sa inchei cu Hary Brummer, pe care l-am visat dupa ce, la pagina 27, striga ceva cu fata in flacari, in timp ce era incinerat.
De la p. 400: “Imi pare rau ca nu pot sa-ti dau un comunicat dupa, ma intelegi… adica eu sa-ti transmit tie… uite, draga Chiril, cum stau lucrurile… cum e… adica… Daca ma visezi cumva… pe mine… sa stii ca… dar n-are rost… Ar fi bine sa ma visezi din cind in cind macar tu… sa stam de vorba in vis… te asigur ca nu te voi plictisi… voi fi… succint… am sa-ti spun mai mult glume, cum e dincolo…, trebuie sa fie interesant… activitate mare… [...] apoi atipise, soptind ca-n vis, ca din alta lume: “Draga baiete… sa ma scuzi… iti cer scuze ca mor…” Infirmiera aparuse.”
A dracu’ infirmiera
Blogul asta, uneori, o ia razna, ma scuzati. Sper sa tin minte sa nu mai povestesc aici ce visez. Spoilere!
Articole (RSS)
Comentarii (RSS)
19 mai 2008 la 4:13 am
Luciat, ne tii pe toti – fanii “Galeriei…”, ma rog, echipa cu care trecem prin viata – intr-o mare tensiune. Bine ca ti-a placut…
19 mai 2008 la 1:00 pm
21 mai 2008 la 8:41 pm
Ce chestie, o pusesem şi eu deoparte. Cartea, vreau să zic.