O acritura
Vad la gramo ca o intepata a luat la forfecat niste bloguri in revista “Elle”. Ma lasa rece articolasele astea in care se leaga lumea de zoso, piticu, jeg si alti bloggeri celebri. Ce sa zic, ia sa ne dam noi destepti si sa mai trintim ceva contra subculturii… ma lasati? Anca Gradinariu (autoarea articolasului) mi s-a parut de-a dreptul nesimtita. Si-a gasit sa atace inclusiv sarcinaindoi. E un blog pe care eu l-am urmarit citeva zile cu sufletul la gura, na! Si de nspe ori mi-au dat lacrimile de emotie! Ma abtin cu greu sa n-o injur pe ciufuta asta de jurnalista asa cum ar merita. E un blog-jurnal tinut de un cuplu care astepta un copil! Nu e tratat de filozofie si nu e colectie de mari si extraordinare analize politice – cucoana care semneaza in super-mega-intelectuala “Elle” nu suporta un blog despre asa ceva. Cit de acritura poti sa fii?
La un moment dat copilul avea cordonul ombilical infasurat in jurul gitului – ei bine, lu’ madam Gradinariu nu i-a placut “felul in care e scris” postul despre asta! Era prea “sprintaro-dulceago-dragalaso-fetid”. Nu stiu ce-o fi vrut ea. Poate ca ar fi apreciat un post cinic. Sau unul meditativo-intelectualo-superioro-jurnalistico-hodoronco-tronc, in stilul ei, desigur. Duoamne! Get a life, cucoana! Si lasa-i in pace pe bloggerii care scriu despre problemele lor, ca nu-ti iau tie aerul!
(Evident, nu-i cunosc pe bloggerii de la sarcina in doi. Dar am intrat de nu stiu cite ori in ziua 0 sa vad daca nasterea a fost OK – oi fi eu mai proasta.)
Articole (RSS)
Comentarii (RSS)
25 iunie 2008 la 7:14 pm
citisem articolul putin, in diagonala, mai devreme. acum l-am citit pe tot si trebuie sa ma corectez putin – in cel mai bun caz este un “articol”. in cel mai rau (si mai probabil) este frustrarea unei jurnaliste care: a) isi vede jobul in pericol (numai blogurile de jurnalisti merita, nu? restul sunt niste neica nimeni); b) a trebuit sa scoata un articol intr-o seara, asa ca a intrat cate 10 minute pe fiecare blog si gata opera de arta!
culmea e ca blogurile cu pricina puteau fi criticate foarte bine… de catre cineva care si-ar fi dat oboseala.
25 iunie 2008 la 7:16 pm
@ jen – da, evident. dar sa te apuci sa-ti umpli spatiul “criticind” un jurnal de sarcina… e cam dezgustator. si foarte low
25 iunie 2008 la 8:45 pm
de cite ori e pusa in discutie utilitatea blogurilor sau de cite ori apare pe undeva intrebarea – merita sa-ti ocupi timpul citind/scriind bloguri, toata blogerimea sare in sus ca muscata de cur. articolul tantei asteia nu m-a dat pe spate, dar are citeva puncte valabile. de ce sa nu faci misto de stilul celor de pe sarcinaindoi? te-ai expus, asteapta-te la orice. cind tu, luciat, dai de pamint cu o carte sau cu un autor, nu e acelasi lucru? e evident ca parintii lui vlad sint narcisisti, ceea ce nu e problema mea. dar narcisismul atrage cel mai usor mistocareala, pt ca unul dintre mecanismele umorului e chiar asta: degonflarea vanitatilor. dar tipa zice in articol ceva despre lipsa autoironiei…
25 iunie 2008 la 9:06 pm
@ dan sociu – bine, repet special pt tine: e dezgustator si de doi lei sa te legi de un jurnal de sarcina.
“de ce sa nu faci misto de stilul celor de pe sarcinaindoi? te-ai expus, asteapta-te la orice. cind tu, luciat, dai de pamint cu o carte sau cu un autor, nu e acelasi lucru?”
evident ca nu e acelasi lucru – o carte chiar e “scrisa” si poti sa te legi linistit de “felul cum e scrisa”. daca tii mortis sa judeci un jurnal de sarcina ar trebui sa te intereseze autenticitatea lui, in primul rind. nefiind publicat ca literatura, ne doare undeva de “felul cum e scris” – btw, e scris f corect. absolut normal sa fie touching, ca e despre un bebe real. ne-autentic ar fi fost daca era scris fara implicare emotionala si fara diminutive si fara de-astea – ‘ai ca stiti mata
25 iunie 2008 la 9:08 pm
si a se scuti cu narcisismul – e irelevant, ca toti avem o doza
26 iunie 2008 la 3:14 am
da, dar e prea pe cute, iar asta nu mai e asa autentic. e ca un set de felicitari hallmark. nu aflu nimic nou sau interesant. ca gramo girl, care crede ca copiii nu au dorinte sexuale
26 iunie 2008 la 12:18 pm
Cam cat de fair ar fi sa fac si eu o analiza a presei romanesti, luand ca ziare reprezentative Libertatea, CanCan si Elle? Di dupa aia sa concludez, monser, ca presa romana e o hazna, noroc cu bloggerii de la Cotidianul care in timpul liber mai si scriu pe la ziar.
Ca sa nu mai vorbesc de faptul ca, daca e sa ne luam dupa tiraj si sa il transpunem electronic, Elle are maxim 20 de mii de cititori, pardon, vizitatori unici pe luna. Adica maxim 666 pe zi
Pe cand blogurile romanesti bune trec binisor de cateva mii.
Verdict: ignore.
26 iunie 2008 la 12:34 pm
@ dan sociu – e, na, e prea pe cute! ca m-ai facut sa caut in cartea ta, din care citez: “patru miini asaza hainutele ude/ pe-un calorifer miini de barbat/ cu venele umflate degete galbene/ unghiile netaiate si miini mici/ mai indeminatice/ caciulite ciorapei pe elementii albi/ elementii negri in lumina/ de iarna” Evident ca e mai misto “felul cum scrii” tu, da’ tu esti poet si ai comis poezie, nu blog de sarcina! Si sa stii ca nici de la dvs din carte n-am aflat nimic nou
Pacat ca duamna severa care a scris articolul n-a putut sa traga in piept miros de bebelus ca sa-i scada agresivitatea
@ laur – da, sigur ca trebuia sa ignore. da’ mie uneori imi sare tandara si nu mai apuc sa rationez
26 iunie 2008 la 1:49 pm
da, lucia, dar daca te uiti atenta la versurile pe care le-ai citat, o sa vezi citeva elemente (elementi) care tin de alta zona, nu de cuteosenie; e si saracie si oboseala si mizerie fiziologica (venele umflate etc). iar cind zic ceva nou, ma refer la o alta perspectiva decit cea impusa de conventii. care conventii ne cer sa vb intr-un anumit fel despre copii si dragoste si etc, altfel sare ionuca sau gramosii sau mai stiu eu ce alt flower child si zice ca sintem monstri. uneori simti nevoia sa-ti arunci copilul pe geam, efectiv, dar asta nu se spune. si altele. in jurnalul ala al meu de tata sint combinate – afectiunea cu egoismul (sau chiar indiferenta) si asa mai departe. uite, s-o fac si pe asta si sa ma autocitez:) – fiica mea se linişteşte/ cînd fac gesturi mecanice/ nu cînd îi vorbesc/ sau îi cînt/ doar cînd o agit/ mecanic/ stupid/ nevastă-mea ar vrea să iau bani/ pe fiecare rînd scris/ sau dacă nu/ să scriu doar pentru ea/ amărîţii de la containere/ mă cunosc/ după sacii cu scutece/ şi mult scrum/ nimic folositor pentru ei/ şi/ mai ales/ după privire”. nu e vb de valoarea literara, ci de o incercare de onestitate si maturitate. probabil la mijloc e si un fel de aparare geloasa a propriului teritoriu (si la anca gradinaru e la fel) – nu-mi convine cind scrisul (aici in sensul de marturie) e luat asa, a la legere. dar, hei, n-a spus nimeni ca ar trebui interzise blogurile, relax
26 iunie 2008 la 1:56 pm
nu ne-a degonflat vanitatea. inca. da suntem narcisici, eu zic ca e mai bine decit anaclitici. jurnalul nu e chiar pentru toata lumea. e ok sa existe si reactii adverse. chiar am ris cind am citit comentariile din elle. mi s-au parut cam virulente, dar asta e. nu ne asteptam sa ne placa toata lumea, asa cum nici noi nu ii simpatizam chiar pe toti. multumim teroristei. si noi te citim pe tine si ne place. te pupam.
26 iunie 2008 la 1:56 pm
@ dan sociu – corect! asta mi-a placut si mie in poeziile alea, onestitatea de care zici tu. corect si ca-ti vine sa arunci copilul pe geam – asta mi-a placut si la Insecta lui Castillon (desi acolo e prea departe spre cinism, ma rog). daca te uiti pe blogul oamenilor alora, care probabil erau plini de emotii si oboseala, o sa vezi ca si ei depun marturii despre cum s-au certat si nu se mai suportau unul pe altul tocmai din cauza stresului emotional, despre cum el se enerva pe cuteness-ul ei, despre cum ea se enerva pe lipsa lui de participare (si amindoi exagerau, evident) – ESTE un jurnal autentic, sa stii! cu doze de cuteness si nervi in proportii pe care eu le cred corecte (desi n-am trait experienta asta, din pacate – poate si de-aia m-a interesat, si am prins ceva pe bune din atmosfera care exista intr-un cuplu in situatia asta – asa mi se pare) e departe de a fi totul cute si roz.
si inca ceva: o fi o diferenta intre cum traieste o fata tinara situatia asta si cum o traieste un barbat, nu crezi?
si nu m-am agitat in legatura cu blogurile, relaxeaza-te si tu. de altfel, sint bloguri cam nasoale alea, avea Jen dreptate, puteau fi criticate fara probleme. m-a enervat doar “critica” la ACEST blog
26 iunie 2008 la 2:01 pm
@ mihai – bafta si sanatate mai departe! si pup si eu pe Vlad! si pe voi!
26 iunie 2008 la 2:28 pm
Hm. Am citit şi eu articolul cucoanei: foarte prost scris.
Silă.
26 iunie 2008 la 2:37 pm
aoleu, Luciat… tu citesti si Elle?! mai ramane sa spui ca te-a suparat ce a zis Cabral de bloguri la euforia TV si raman cu totul si cu totul interzisa… (poate ma interzici tu mintenas
)
Spune mai bine ca te-a suparat ca n-a zis nimic de blogul tau… da sa stii ca gresesti… ar trebui sa te bucure…
n-a zis de bine ca e invidioasa ce popularitate ai
si n-a zis nici de rau ca se temea sa nu ii arzi vreo doua recenzii negative de ii faceau zob popularitatea…
ptiu, uite ca n-a scapat de teroarea ta!
remarcabil este pe crestetele cui aplica d-na dulci sarutari: tolo, cpb comanescu, rogozanu, florinel iaru – pupat piata presei libere cica – ca asa se face colegial… unde mai pui ca e simplu si chiar foarte indicat sa confirmi ce s-a confirmat deja…
bloggerii aia cu popularitate, da pe care nu ii stie laudacul, cine sunt, din ce mediu provin, ce educatie au, cate burse in strainatate au avut, ce doctorate si-au dat si pe deasupra nici nu sunt membri activi ai vreunei redactii sau TV-ciuni importante sa poti culege sau face ceva schimb de beneficii de pe urma apoteozarii lor sunt dubiosi rau, nu poti sa ii lauzi ca nu stii cand ajung sa fie mai apreciati decat tine si sa iti ia locul… CeDuoamne, Luciat, tu citesti de mult printre randuri…
Si sa stii ca glumesc cu chestia aia cu “tu citesti Elle”… citesc si eu din cand in cand reviste d-astea gen urban culture, in special ca sa am un exemplu negativ despre cum nu trebuie sa scriu si ca sa sondez nebanuitele adancimi ale maselor…. din cand in cand mai dau si peste articole bine scrise….rar, extrem de rar.
Am vazut eu pe undeva o inscriptie care zicea ce Elle vine de la Hell… Don’t botheeeeeerrrr! Eaaaaaaaaa! Don’t botheeerrrr! Eaaaaa…..
26 iunie 2008 la 2:59 pm
bad publicty is good publicity? Anca Gradinariu, care scrie in Republik, daca despre ea este vorba si cred ca despre ea este vorba, merge cu capul inainte in multe articole, e vehementa, dar nu bine-argumenata, jalnica uneori, alteori bunicica, asa a si atras atentia asupra ei. n-am citit articolul din elle, departe de mine rabdarea asta, dar domnisoara Anca s-a facut remarcata prin stilul ei sari-la-beregata, indiferent ca ai dreptate sau nu. si mai si baga mai multe bloguri in aceeasi oala, din cate am prins, total nefondat.
26 iunie 2008 la 4:30 pm
tipa e o figuranta cu aere de manierata
26 iunie 2008 la 4:32 pm
@ zaza – da! asa e
@ simona vlad – auzi, de ce bagi tu comentarii asa de lungi? dreptul tau, da’ stii ca e cam obositor?
nu citesc Elle, desi poate ca ar trebui, sa mai aflu si eu ce se poarta. n-am nimic cu revistele pt femei, in general, da’ nu prea as da banii pe ele. dupa cum scrie mai sus, articolul l-am vazut via gramo.
n-avea de ce sa scrie despre blogul meu, nici de bine nici de rau, pt ca n-are atita popularitate cit iti inchipui tu – si putin imi pasa mie de popularitate de asta. dar e treaba ta sa crezi ce vrei. eu scriu fix despre ce vreau eu – si nu fac “recenzii”.
si si mie imi plac unele bloguri de jurnalisti sau de scriitori, normal ca sint misto, depinde de jurnalistii sau scriitorii respectivi. insemnarea mea se refera la cu totul altceva
@ dora – nu stiu daca despre ea e vorba, mi se rupe, eu nu mai auzisem pina acum
@ marina –
26 iunie 2008 la 4:35 pm
faceam o legatura, tipa a mai fost foarte antipatica in anumite momente, total nefondat, deci n-ar fi prima oara
26 iunie 2008 la 4:36 pm
@ dora – pai cred!
26 iunie 2008 la 8:26 pm
ok, lucia, poate ai dreptate, n-am avut rabdare sa citesc tot blogul (PENTRU CA NU E BINE SCRIS?:) ), imi cer scuze, dar ce ma iritase un pic era o chestie de principiu – esti un nesimtit daca te iei de “un blog-jurnal tinut de un cuplu care astepta un copil!”. dupa mine, poate sa fie chiar si un blog-jurnal tinut de Maria si Iosif, nu vad unde e problema.
26 iunie 2008 la 8:58 pm
@ dansociu – imi pare rau pentru tine ca nu vezi unde e problema, da’ asta e – si mie mi s-a parut f bine scris ca jurnal de sarcina postat pe un blog
26 iunie 2008 la 9:00 pm
am priceput la ce se referea insemnarea ta … eu ma amuzam doar de o nuanta din ea, pe care au remarcat-o si altii: faceam speculatii pe ce criterii isi construieste AG simpatiile si antipatiile.
O sa incerc sa fiu mai concisa pe viitor, daca asa iti place tie. Si mai la obiect.
De obicei postez commenturi mai lungi decat majoritatea, dar de asemenea mult mult mai rar decat majoritatea.
26 iunie 2008 la 9:09 pm
Îţi recomand ceva, în caz că ai ratat. Povestea sarcinii Monicai Columbeanu. Cred ca o poti vedea in reluare pe B1TV. Bine, nu e tratat de filozofie si nu e colectie de mari si extraordinare analize politice. Dar ce vrei şi tu, acuma?
În altă ordine de idei, n-ai ce-i face… Aşa merge viaţa. Elle simte nevoia să critice subcultura, tu simţi nevoia să critici Elle, eu pe tine şi uite aşa, ca mîine ne trezim pensionari.
26 iunie 2008 la 11:42 pm
@ elevul silitor –
))))))))))))))))))))) eu nu simt nevoia sa critic Elle, doar nevoia s-o injur pe ciufuta aia. nu se compara sarcina lu monica cu acest blog. uita-te si tu pe el. dar e adevarat ca ca miine ne trezim pensionari
27 iunie 2008 la 1:00 am
Elle era o metonimie, că n-am reţinut numele “ciufutei”.
“Zilele trecute m-am confruntat (doar eu, Simbad e destul de precisă în opţiunile ei) cu o mare dilemă. Ce aleg? Naşterea prin cezariană sau naşterea naturală. Nu m-am putut decide singur, aşa că vă rog pe voi să mă ajutaţi. ” ( http://sarcinaindoi.blogspot.com/2008/01/pentru-fetie-cu-codie-i-biei-cucuiei.html )
Societatea asta a pierdut noţiunea de intimitate. Sînt uluit de cîte ori văd prin parcuri sau pe la mesele vreunei terase cum adolescente răpitoare se machiază fără sfială. Actul în sine nu-i nici ruşinos, nici scîrbos. La început, cînd eram tînăr şi prost, mă miram şi eu de iubitele mele că nu mă suportau în preajmă cînd, privindu-se atent în oglindă, îşi colorau pleoapele, sprîncenele, obrajii, gura… Cu timpul am înţeles că intimitatea, parfumul intimităţii, ia fiinţă din zeci şi zeci de amănunte care, dacă le faci publice, mor pe dată. Aşa şi cu jurnalul sarcinii acesteia. O, dar există trăiri atît de delicate încît dispar fie şi numai dacă încerci să ţi le precizezi în sinea ta cu neîndemînare!
Şi literatura? vei întreba. Exact. Aşa distingi cel mai uşor un scriitor de . Primul îţi dă tot timpul senzaţia că se adresează lumii. Al doilea, că vorbeşte cu tine, în intimitate….
În fine, probabil că ai tu a think care te priveşte doar pe tine, intim adică, relativ la chestia asta cu maternitatea. De ce nu vorbeşti despre el? Bine faci. Vezi?
27 iunie 2008 la 1:03 am
Cînd erai copilă, nu te scoteau din sărite părinţii cînd te arătau? Acela era sentimentul just.
27 iunie 2008 la 1:41 am
@ elevul silitor – exista pe lume jurnale. unele sint intime. unele sint publicate sub forma de carti (nu numai jurnale de VIP-uri, de altfel). chiar in timpul vietii autorului. altele apar pe net in timp real. unele vor un public, altele nu vor nimic, sint o colectie de poze si note care pot fi consultate si de altii care au chef. cei care au bloguri cu poze de pisici sint foarte OK. la fel cei care au bloguri cu poze de plante. sau cei care tin un jurnal despre cura lor de slabire – ma intelegi daca iti spun ca as urmari cu pasiune un jurnal de slabire si NU as judeca neaparat stilul in care e scris? exista bloguri despre fotbal, bloguri despre posete, bloguri despre viata sexuala a cuiva etc. etc. etc.
dintre toate astea, sa-ti alegi tu ca sa-l spurci tocmai pe unul despre cum asteapta doi tineri un copil… si sa te deranjeze ca se exprima prea dulceag cind e vorba de o nastere periculoasa si de viata copilului… hai, ma, da-o naibii cu toate sofisticariile despre intimitate, pe bune
ceva ce nu inteleg multi dejtepti: toata lumea vorbeste despre lucruri intime cu prietenii, uneori chiar si cu oameni vag cunoscuti. un blog nu e mai mult decit atit, in general
si nu-mi place deloc sa mi se spuna care anume era sentimentul just
27 iunie 2008 la 1:45 am
si ce-i asa de teribil de intim ca se intrebau daca sa aleaga cezariana sau nu, la urma urmei?
ce-i asa de indecent ca cereau sfaturi despre asta?
doar nu vorbeau despre bube rusinoase sau despre pozitii sexuale
27 iunie 2008 la 2:00 am
na, ca iar ma enervez! eticheta de “intim” inseamna uneori pur si simplu “neimportant”, taci din gura si nu ne plictisi cu problemele tale, chestii de-astea. mai ales referitor la probleme “femeiesti”.
n-am auzit pe nimeni sa se indigneze de blogurile despre fotbal, ca au un subiect nedemn de atentie (si e un subiect nedemn de atentie, pentru mine!) sau ca sint prost scrise! m-am saturat pina peste cap sa aud laude la adresa unor texte banale (cind nu sint ridicol de patetice! ri-di-col!) despre prostia asta de fotbal, pe de o parte, si strimbaturi din nas la adresa unor texte (de orice fel ar fi) despre maternitate, copii, cuplu
ce naiba, orice tembel scrie timpenii despre cum se masturbeaza si nimeni nu se ia de el de frica sa nu fie tratat drept “bigot”, si nu pot doi oameni normali sa scrie despre cum asteapta ei un bebelus?!
27 iunie 2008 la 2:01 am
nu vad care e problema cu insemnarea aia. omul cere o parere de la altii care au trecut prin asta. nu stii pentru cine e scris blogul ala (poate citesc prietenii lor), nu scrie nicaieri ca o sa actioneze strict pe baza sfaturilor primite pe blog, wtf? si, de fapt, de ce ar fi problema cuiva ce scriu ei pe blogul lor personal?
mie mi se pare un blog tare dragut, chiar daca instinctele mele materne tind binisor spre zero. unora le place sa se afle in treaba asa ca se apuca sa comenteze in diverse locuri.
27 iunie 2008 la 2:03 am
@ jen – da, ca am uitat sa spun: si instinctele mele materne tind binisor de tot spre zero
27 iunie 2008 la 8:04 am
Ce e teribil de intim în a cere sfaturi pe blog despre ce tip de naştere să alegi? Nimic. Ce e intim în a alege numele copilului tău împreună cu cîţiva internauţi? Nimic. Tocmai asta spuneam. Că lucrurile îşi pierd intimitatea. Atît. Nici nu i-am criticat, nici nu i-am luat apărare “ciufutei” pentru că i-a criticat. Nu eşti atentă. Tu mi-ai spus că e o diferenţă între serialul cu Monica Columbeanu şi blogul acesta. Rîndurile mele au fost un răspuns la asta, nu la altceva. Ţi-am arătat din ce punct de vedere, pentru mine, cele două sînt tot una. Nu înţeleg de ce ţii să te războieşti peste capul meu cu autorii de bloguri fotbalistice şi cu cei care le laudă, cu onaniştii publici şi cei care nu au curajul să le tragă un perdaf… Pur şi simplu n-am nici o legătură cu ei.
Iar “sentimentul just” era o ironie. Nu o acuzi tu pe “ciufută” că e injustă cînd, dintre atîtea bloguri, şi-a găsit să-l critice tocmai pe cel ce are ca subiect un fapt profund uman? Şi era o ironie la adresa mea. Că şi eu ţin să fac dreptate intimităţii. Şi la adresa tuturor.
Mda…
27 iunie 2008 la 11:07 am
Trist cand se ajunge la astfel de articole. M-a impresionat si pe mine jurnalul de sarcina in doi. Nu e jurnalul unei mame, sunt ambii parinti implicati si asta mi s-a parut extraordinar. N-am avut nicio clipa senzatia ca e prost scris, ba dimpotriva. E un jurnal asa cum si-l doreau ei, deci perfect! Criticandu-i e ca si cum le-ai critica sentimentele si modul de a-si exprima sentimentele . Nimeni nu are acest drep, nu? Lucia, ma bucur ca ai luat atitudine!
27 iunie 2008 la 11:48 am
as vrea si eu sa apar un articol care sa recomande bloguri simpatice, bune, etc nu sa le injure pe cele existente. A recomanda blogurile jurnalistilor ca “ziaristica de calitate” mi se pare putin penibil. Nu de alta, dar nu caut jurnalism de calitate atunci cand citesc blogurile (si daca vrem sa criticam, hai ca sunt pline ziarele si revistele noastre de articole prost documentate -yuk!).
oricum, eu una sunt de acord cu luciat a propos la reactia autoarei cand vine vorba de blog-ul sarcinaindoi.
Mie imi plac si mi se par folositoare blogurile tinute de parinti – fie ca e vorba de nastere, de educarea unui copil de 3 ani, de ce carti le cumparam copiilor pentru a nu transforma fetitele in printese roz si baietii in tractoristi, etc. Sunt o resursa foarte buna de sfaturi informale si de a avea o mica comunitate pt “suport”.
Daca in general, autorii blogurilor sunt un pic narcisisti, noi cei car ele citim blogurile sunte voyeuri -cred ca exista pacate mai mari pe lume decat sa ne punem cenusa in cap pt asa ceva.
nu pricep nici care e problema daca un blog despre un bebelus e foarte dragalas (pardon “cute”) – bebelusul nu e la fel? ce sa zica parintii? “iarasi scanceste asta, fir’ar el sa fie de vierme”?
27 iunie 2008 la 1:21 pm
@ elevul silitor – pai nu stiu de ce ma razboiam cu lumea peste capul tau
ca asa ma apucase la ora aia 
(nu stiu de ce tot ramin comentariile tale in filtrul pt moderare – ar fi trebuit sa apara imediat de la al doilea incolo, oricum, le scot eu manual, pina una alta)
@ ligia – cam asa ceva
@ lindabelinda – da, si bebelusul TREBUIE sa fie cute, ca altfel cine ar mai sta sa munceasca atita sa-l creasca?
“Daca in general, autorii blogurilor sunt un pic narcisisti, noi cei car ele citim blogurile sunte voyeuri -cred ca exista pacate mai mari pe lume decat sa ne punem cenusa in cap pt asa ceva.” – de acord!
27 iunie 2008 la 3:53 pm
Are cel putin un fan: http://www.cp-b.ro/?s=gradinariu
27 iunie 2008 la 5:17 pm
@ ovidiu – grrr! sa fie sanatos fanu, poate-i trece
28 iunie 2008 la 3:07 pm
…………evident multa invidie si venin la ‘ancuta’ gradinariu……asa e la unii care alceva nu pot
‘comite’….
28 iunie 2008 la 4:24 pm
@ ovidiu: Eu, din cite imi amintesc, aplaudam acolo ceea ce a scris despre ultimul film al lui Nicolaescu. Nu vad nici o legatura intre “Supravietuitorul” si bloguri, cu sarcina sau fara.
Anca Gradinariu e un critic de film cu personalitate si pentru asta am toata admiratia. Nu stiu daca ai inteles, dar despre asta era vorba in insemnarea mea.
28 iunie 2008 la 5:56 pm
@Cezar Paul-Badescu: Cred ca am inteles gresit, am avut impresia ca ii apreciati modul de a face gazetarie, stilul direct, care s-ar manifesta si cind scrie cronici de filme si cind scrie despre bloguri.
28 iunie 2008 la 8:56 pm
Am citit articolul acum. Eu nu ii citesc pe bloggerii mentionati acolo. Am incercat, dar mi se echivalentele ziarelor Click si Libertatea. De jurnal de sarcina nici nu auzisem. My point, though, is: nu vi se pare amuzant cum scrie aceasta doamna despre bloguri de parca am fi in aprilie 2005? Ca si cum acum au inceput sa devina un fenomen?
Mie asta mi se pare cel mai trist la acest articol, nu vitriolul lui condescendent: este complet depasit. Ca o mamaie care critica pantalonii cu talie joasa cand au iesit deja din moda.
30 iunie 2008 la 12:00 pm
Anca Gradinariu nu e o “tanti”: mi-a fost studenta (stralucita), scrie f bine, ca atare am recomandat-o peste tot. O admir si ma bucur enorm ca are curajul de a merge impotriva curentului, indiferent din ce parte ar sufla el!
Adica, prin ce perversitate mentala s-a ajuns in situatia ca NUMAI blogherii sa aiba dreptul de a scrie de rau despre orice si oricine, intr-un “stil” aproximativ si vomitiv de user-friendly, iar noi, ceilalti, jurnalisti/ scriitori, nu?! O fi asta, te pomenesti, a “sign of the times’? Pai, daca in asa hal s-a ajuns, thank u, but NO, thank u! Toata lumea are dreptul la opinie, deci hai sa le “valorizam” taman pe alea neprofesioniste, ca-i democratie…
Go, Anca, go: ia-te de tot ce te deranjeaza – daca niste oameni-cu-copil au prostul gust de a-si etala “intelepciunea” de gradinita, poate chiar e nevoie de o/un Gradinar(iu) ca sa-i puna la punct!
PS Cinismul, intr-o lume imbalosata de dulcegarii, este un gest estetic.
30 iunie 2008 la 12:40 pm
@ alex leo serban – doamne, cit prost gust! la dvs, bineinteles. ca sa nu fiu vomitiv de user friendly.
ce intelepciune de gradinita, stimate domn profesionist? oamenii aia puneau poze si povesteau cum se pregatesc. e chestie de reading comprehension la nivel elementar, dincolo de altceva
eu inteleg ca ati recomandat-o pe acritura aia si ca nu va pica bine, da’ totusi, asta nu e cinism, e nesimtire – la ea, cit de profesionista o fi
30 iunie 2008 la 12:51 pm
@ Alex Leo Serban – uitasem sa va complimentez pt spiritul civic de care ati dat dovada luind apararea profei din Zalau care a facut filmulete porno – regretabila scapare din partea profesionistilor ca au criticat-o, intr-adevar. sint alaturi de dvs.
si inteleg si atitudinea diferita in cazul pozelor cu o femeie insarcinata: e mult prea cool sa faci filme porno si dezgustator de non-cool sa faci poze cu un bebelus! iac! mai sa-mi schimb si eu parerea
30 iunie 2008 la 1:28 pm
profa aia din zalau facea filme pt ea si barbat-su, iar acum chiar ca s-au futut amindoi. mi-e frica sa ma gindesc ce mizerii au de inghitit de la unii care
30 iunie 2008 la 1:40 pm
…mi s-a dereglat computerul…asa – iti mai amintesti povestea cu gramo si idioata aia de melania vergu?
30 iunie 2008 la 2:17 pm
Luciat, eu SINT bunul-gust in persoana -printre altele, pt ca refuz sa-mi fac blog
)
In rest: intr-adevar, profesoara aia e cool, iar cuplul ala de baby-marketers e sooo uncool…
30 iunie 2008 la 2:17 pm
@ dansociu – pai eu ce-am zis? ca sint alaturi de als la faza asta.
30 iunie 2008 la 2:24 pm
@ Alex Leo Serban – serios? felicitari pt bunul gust de a nu va face blog, atunci – mare lucru. mult mai important decit consecventa si dreptatea.
in ce ma priveste, nu ma pot lauda ca as fi asa de cool. ba chiar dimpotriva, ma dezgusta coolnessul de neam prost
30 iunie 2008 la 2:47 pm
Si pe mine – pt ca asa-zisul “coolness de neam prost” este ALTCEVA decit cool-ul pur si simplu.
Iar neamul prost se recunoaste prin vibratia consecventa la kitsch.
PS recunosc ca nu am avut nici macar curiozitatea de a vedea site-ul cu sarcinile – ce sa fac, nu sint in target -, dar am incredere in gustul Ancai si sint convins ca este la fel de plicticos si de dulceag precum pozele odraslelor acelor cunoscuti care insista sa le vezi…
30 iunie 2008 la 3:17 pm
@ Alex Leo Serban – dvs practicati fix acel coolness de prost gust, ca sa intelegeti exact ce am vrut sa zic.
mai de neam prost decit sa ai incredere in aia si sa nu te uiti sa verifici prostiile ei nu se poate
la revedere, atentie la cool!
30 iunie 2008 la 3:29 pm
@ alex leo serban, sau oricine ai fi, ar fi ok daca v-ati tine parerile in casa, atata timp cat nici nu stiti despre ce vorbiti, dupa cum cu nesimtire recunoasteti. Banuiesc ca nu sunteti la fel de indiferent daca cineva v-ar spune ca nu va pricepeti sa comentati filme si ca nu aveti ce cauta pe coasta de azur. V-a pus cineva mouseul in coaste si v-a obligat sa va holbati pe bloguri? V-a violat cineva retina cu screenshoturi si nu puteati spune nu? Daca nu va place de ce mancati? Din masochism? Si daca va doare, asta inseamna ca e de bine, nu? Asta este problema si cu domnisoara ELLE, nu ma pricep, dar imi bag nasul, iar cand mi se atrage atentia ca am dat cu mucii in fasole, ma supar ca magarul pe sat. Sau nu, stati ca mi-am dat seama, nu oricine poate scrie cronici de film, dar daca este vorba de internet, stai frate ca asta e gratis, se pricepe toata lumea!!! Ia sa imi dau si eu cu parerea!
30 iunie 2008 la 5:12 pm
Neagrigore (COOL NICK, BTW!
) Exact, despre ASTA este vorba: pe internet intra toata lumea si e pe gratis! Ati descoperit America, ura… De ce comentez? Pt ca imi face o mare placere sa (va) enervez, de aia! Adica voi aveti dreptul sa criticati, dar NOI, nu?! Ete fleoshc!
N-as lua in seama o parere cum ca nu m-as pricepe la filme, ar fi o parere 100% imbecila si as dispretui-o in modul cel mai cool in care iti poti arata dispretul – adica, ignorind-o.
Luciat: vad ca va obsedeaza orice are tangenta cu prostul gust sau cu neamurile proaste… Eu, nu, pt ca STIU ca nu m-as putea contamina niciodata – nici daca as citi zilnic bloguri
30 iunie 2008 la 5:39 pm
@ Alex. Leo Serban – ete fleosc! hai, mai criticati profesionist, ca e cool
nu ma pasioneaza subectu asta, cu profesionistii si amatorii – cind unu e prost, e prost si gata, poa’ sa fie acreditat si de mama academiei. da’ nu despre asta era vorba, parca. ma amuzati cu mini-atacurile astea, pe bune 
hai, dintr-un rest de simpatie de dinainte de comentariile astea, va fac o sugestie: nu va mai bazati pe parerile prietenilor. n-au intotdeauna dreptate. parol
30 iunie 2008 la 6:51 pm
Imi dati voie, sper, sa-mi apar fosta studenta si actuala prietena?! Mai ales ca mi se pare trist ca am ajuns la aceste schimburi de umori…
Am intrat, din intimplare, pe postul in care il citati pe Nabokov – apropo de cititorul ideal. Este, daca-mi amintesc bine, primul curs din “Cursurile de literatura” ale sale, despre care am scris, extatic, si eu; pacat ca nu e citit & recitit mai des, fiind o lectie magistrala de etica si de eleganta a relatiei scriitor/ cititor pe care ar trebui s-o cunoasca TOTI blogherii!
Recunosc, ceva mai calm(at), ca a pune in aceeasi oala blogurile OK si altele pur si simplu idioate este o exagerare pripita… Recunoasteti, in acelasi timp, ca SI dvs. ii aparati la gramada, cu o inflacarare demna de o cauza mai buna!
Pina la urma, poate ca ar trebui sa fim mai atenti si mai constienti ca exista lucruri de calitate peste tot, indiferent de suport. In ce ma priveste, admit ca – in fata cantitatii uriase de bloguri – nu am rabdare sa caut pepitele de aur, constient ca exista atit de mult rahat. Si cred ca, daca ar mai fi trait ca sa fie martorul invaziei de blogareala,
ar(t)istocratul Nabokov s-ar fi sinucis cu revolverul lui Cehov inca din primul act!
30 iunie 2008 la 7:02 pm
Marturisesc, n-am citit decit primele patru comentarii. In care apare deja de doua ori (intarita prin “repet”) afirmatia: “e dezgustator si de doi lei sa te legi de un jurnal de sarcina”
E in primul rind dezgustator si de doi lei sa tii un jurnal de sarcina.
(Chestie de gust.)
Iar mai apoi, sa nu uitam: daca te bagi in tarite… te cam maninca porcii.
In cu totul si cu totul alta ordine de idei: Elle oricum nu e buna nici macar drept hirtie igienica. E prea lucioasa.
30 iunie 2008 la 7:54 pm
Splendida remarca cu Elle. Fata de ce e prin ziare, blog-urile sunt mult mai mai ok!..E chiar asa dificil sa le gasesti pe cele ok?….E si stupefiant sa vezi cu ce s-au produs unii din intransigenti, gen Gradinariu?!?
30 iunie 2008 la 9:59 pm
In revenire Mie blogul cu sarcina mi se pare simpatic si f ok. E in fond atat o liberatate a scriiiturii cat si a lecturii. cine nu gusta, clicheaza sau ‘zapeaza’, non?….Ce de fite a putut provoca. En fin, nu e de mirare inapententa dlui Leo…….Dsoara Gradinariu e aceeasi persoana care co-semneaza si se foarte afiseaza cu ceva ‘Poveste din cartierul de vest’, ceva cu manelisti si etc de prin targ?!?hm?…distractiva si estetica ‘chestie’?….
30 iunie 2008 la 10:04 pm
“Unii din(tre) intransigenti, gen Gradinariu”, domnule draga, se pare ca au pus degetul pe rana – altfel nu ati fi sarit atitia sa o insultati!
E destul de comic, de fapt, ce se intimpla cu (unii dintre) blogari: vor sa aiba autoritate & celebritate – concretizata, in lipsa de altceva, chiar si prin nr de postari -, dar, daca se poate, fara deontologie, fara stil… si cu o gramatica lacunara. Halal!
30 iunie 2008 la 10:34 pm
@ alex leo serban – mie nu mi se pare in regula sa iei apararea nimanui si sa ataci pe altcineva in necunostinta de cauza. dar nu ma mir. multa lume sustine prieteni, nu idei.
nabokov cerea putina memorie. unde am aparat eu la gramada blogurile? am precizat destul de clar ca despre acest blog e vorba, nu de bloguri in general. fireste ca exista mult rahat pe “bloguri”. eu nu citesc “bloguri”, de altfel, ci unele bloguri. din diverse motive. exact asa cum citesc din motive diferite o carte de nabokov si una cu retete culinare. asta este un minim de competenta, totusi.
@ a – e dezgustator sa tii un jurnal de sarcina?
da’ un jurnal de alpinism? da’ un jurnal sexual? da’ un jurnal – cronica zilnica? da’ un jurnal de gradinarit? da’ un jurnal de microbist?
@ alex leo serban – “E destul de comic, de fapt, ce se intimpla cu (unii dintre) blogari: vor sa aiba autoritate & celebritate – concretizata, in lipsa de altceva, chiar si prin nr de postari -, dar, daca se poate, fara deontologie, fara stil… si cu o gramatica lacunara. Halal!” – mi se adreseaza cumva pasajul asta? daca da, no comment
reactionez uneori la insultele adresate altora 
30 iunie 2008 la 10:56 pm
Nu era cazul sa reactionati: v-am considerat o persoana inteligenta si cu discernamint. Dar faptul ca dvs. insiva simtiti dorinta de a “reactiona la insultele adresate altora” ar trebui sa va puna pe ginduri…
30 iunie 2008 la 11:09 pm
@ Alex Leo Serban – da? ok, o sa incerc sa ma gindesc serios. deocamdata nu-mi dau seama de ce nu e in regula sa aperi niste necunoscuti insultati aiurea. si, prin comparatie, de ce e mai profi sa aperi o prietena care a scris prostii. am si eu defectele mele, dar nu par sa fie la capitolul logica
1 iulie 2008 la 12:10 am
Se vede ca se poarta “hai sa ma iau de cat de naspa e ala ca sa vada lumea cat de tare sunt eu” pe la noi.
Nu pot sa nu comentez faptul ca domnul ALS se ia de bloggerii care “vor sa aiba autoritate & celebritate”, dar ii ia apararea fostei sale studente care scrie un articol acid si foarte subiectiv, tocmai pentru ce? Pentru a capata acea “autoritate & celebritate”.
Si ca sa ajung si la blogul sarcinaindoi si la acel articol, care mi se pare infinit mai scarbos decat blogul in sine, pot afirma cu sinceritate faptul ca tanti Gradinariu chiar nu avea subiect si material de articol. Ba chiar cum revista ELLE e una pentru femei, acel articol pare tocmai extras dintr-o barfa a unor fufe la coafor, al caror ultim target pe lista e de a avea un copil.
Ce sa mai… cum ziceam si la inceput, hai sa ne luam de altii sa parem si noi mai cool.
Oricum acel articol nu-mi pare deloc demn de a aparea intr-o revista, e mult prea subiectiv si expus intr-un mod mult prea josnic. Eu, citind fragmentul citat de tanti Gradinariu, n-am putut decat sa-i admir pe autorii blogului, citat, care, in caz ca nu stiati, i-a produs o dorinta intensa de sinucidere prin spanzurare autoarei articolului.
Imi pare rau pentru aferentele jigniri, dar deh, e parerea mea, suntem pe blogosfera si nu m-am putut abtine.
Nota personala: Fratele meu, caruia, de cand am aflat ca e frate si nu surioara, ii spuneam Putzoiu (sa mai zica cineva ceva de numele de cod “Baietel” acum!), are acum 7 saptamani si nu am sa uit vreodata cum stateam cu capul pe burta mamei si-i ascultam bataile inimii… si asteptam cu emotii urmatoarea ecografie, pentru ca noua, oamenilor, nu ar trebui sa ni se para scarbos sa vorbim/scriem despre ceva uman. Daca as fi descoperit blogul sarcinaindoi cand pe Matei il pupam numai prin burta mamei, probabil as fi intrat zilnic si as fi asteptat cu emotii nasterea Baietelului lor asa cum am asteptat-o si pe-a lui Matei.
1 iulie 2008 la 12:20 am
@ sheeva – wow! 16 ani ziceai ca ai? “noua, oamenilor, nu ar trebui sa ni se para scarbos sa vorbim/scriem despre ceva uman” – asa e. sint sigura ca si ALS o sa-ti dea dreptate la asta. si toata lumea.
1 iulie 2008 la 12:39 am
pan’ la urma, tot debate-ul se reduce la faptul ca pe undeva exista (nu tin sa o verific) ACEL blog, iar luciat restrictioneaza posibilitatea cuiva de a reactiona intr-un fel sau in altul la existenta sus-numita altfel decat pe axa (atat de umana,nu?) deferent-calduros-empatic; in timp ce altii considera ca reactia lui luciat este exagerata (fie si doar dpdv stilistic).
mdea
1 iulie 2008 la 12:42 am
@ ramy – te complici. nu restrictionez nimic. constat ca exista reactii empatice si reactii antipatice
1 iulie 2008 la 12:53 am
mi s-a parut ca ai facut mai mult decat sa constati. ei, dar ca sa iti citez (cu multa simpatie) din “kill bill”,
“every once in a while, you can be a real cunt”
1 iulie 2008 la 12:55 am
@ ramy – no comment. la de-astea nu raspund
1 iulie 2008 la 6:58 am
Luciat, dar CINE a spus/scris ca acea prietena “a scris prostii”?! Eu, in niciun caz… Eu o apar pe Anca all the way! Articolul ei, repet, are marele (inestimabil, pt mine!) merit ca a enervat o intreaga blogosfera – f “la adapost”, so far, in interiorul unei atitudini de tipul “scratch my back & i’ll scratch yours”. Si cred ca e mai putin lipsit de logica sa-ti aperi un prieten (cu care, se presupune, ai anumite afinitati si care gindeste la fel in multe privinte) decit “niste necunoscuti”. In fond, de ce ati apara – DVS., luciat – “niste necunoscuti”? Pare o chestie sindicala. Eu, unul, nu as apara niciodata “niste necunoscuti” – si nu doar pt ca detest sindicatele
Cit priveste ideea ca “tot ce e omenesc nu mi-e strain” – intr-adevar, asa e; dar unele “stiluri” prin care se manifesta acel omenesc imi sint nu doar straine, ci antipatice de-a dreptul. Si e dreptul meu sa le sanctionez – cu indreptatirea unui gust (pt buna literatura/muzica/pictura etc.) care s-a pirguit timp de peste 4 generatii.
1 iulie 2008 la 8:02 am
@alex leo serban – daca aperi o necunoscuta agresata pe strada esti sindicalist? Daca dvs. Ii aparati doar pe cei din jurul dvs., verificati prin atenta cunoastere, mi e teama ca miroase a suficienta. In consonanta cu cele spuse de dvs. Pe dna gradinariu n-o cunosc, deci n am de ce s o apar,doar n o sa ma fac sindicalist.
1 iulie 2008 la 8:55 am
@ ALS: Ati afirmat intr-un alt comentariu ca nici macar nu v-ati interesat de blogul cu pricina, atunci de ce afirmati ca stilul va e antipatic?
Eu inainte sa sustin atat de vertiginos niste pareri care nu sunt ale mele, m-as interesa intai despre ce e vorba, sa vad daca acele pareri ar corespunde cu ale mele…
Ok, blogul nu e pentru toata lumea, e mult mai dragut sa fi fost parinte sau sa ai un fratior/verisor care sa semene cu Vlad macar putin… Dar nu ne impiedica cu nimic un alt blog in blogosfera. Sa-i lasam pe cei pasionati si interesati sa se bucure, sa nu ne mai bagam noi codita aia de drac scriind un articol la ziar si improscandu-i cu noroi pe niste oameni chiar foarte pasnici, care n-au adus nici macar o ofensa Ancai Gradinariu dupa publicarea articolului, desi o puteau face.
1 iulie 2008 la 9:35 am
@ alex leo serban, daca isi face iluzia autoarea ca a enervat blogosfera, sa fie sanatoasa. Si daca tot gandeste in termenii astia, o sa vina blogosfera si o sa ii fure ciresele. Ma da-o naibii de treaba! Singurul lucru pe care l-a facut don’soara a fost sa isi exorcizeze spleenul prin reviste lucioase la sinapse. Eu zic sa provoace blogosfera la duel, sa vedem atunci care pe care.
1 iulie 2008 la 9:46 am
Oameni buni, nu inteleg pentru ce atata suparare si cuvinte grele. Blogul cu pricina suscita atatea controverse doar pentru ca este un blog de sarcina? Ma scuzati, dar odata ce este postat pe internet, devine pasibil de critica. Stilul in care este scris poate fi ironizat oricat de inaltatoare, cute, umane bla-bla ar fi postarile ce-l compun. Daca autorii lui au decis sa faca marele pas de a-l arata ochiului public, trebuie sa se astepte la asa ceva. Nu a dat nimeni in oamenii, parintii X si Y, ci in produsul lor, respectivul blog.
Si, ma scuzati din nou, si blogurile sunt “scrise”. Daca n-ar fi, autorii lor ar limita cumva accesul. Si mai cred ceva: oricat de reale ar fi niste fapte, fiinte etc, odata ce sunt relatate si supuse lecturii, trec in fictiune. Si atunci pot fi judecate din punct de vedere al scriiturii.
1 iulie 2008 la 9:50 am
@ Nora, nu jurnal de sarcina in doi este subiectul aici, ci articolul din elle, in care sunt puse la gramada mai multe bloguri, iar cel de sarcina se potriveste ca nuca in perete. Daca tot vrei sa scrii ceva interesant, fa-o cu cap, dar ea a scris de parca gatea ghiveci.
1 iulie 2008 la 9:51 am
@Alex Leo Şerban
)
.
). Şi ce-i drept, e drept. Orice poate fi criticat. Chiar şi sentimentele. Articolul acela al ei nu e decît o înşiruire de truisme şi banalităţi (eu aş fi scris doar “truisme”, sau doar “banalităţi” – de la Anca Grădinariu am învăţat că e elegant să spui “truisme şi banalităţi”) şi e comică zaravera pe care a provocat-o.
Deşi n-o citesc, sînt sigur că revista Elle e o campioană a bunului gust. Că nu găseşti nimic “sprintaro-dulceago-dragalaso-fetid” în ea. Că stilul său nu e niciodată user firendly sau aproximativ. Bunăoară, ce ironistă fină e Anca Grădinariu: “acest ins cu fractură de creier”, “îmi vine să mă spînzur cu cordonul ombilical lipsă”…
Şi cît de nonconformistă: “Acum părearea mea e mai nuanţată – poate şi din cauza extraordinarei expansiuni a fenomenului” (
E de recomandat, Anca Grădinariu, şi celor care au probleme cu gramatica. Eu, pînă s-o citesc pe ea, credeam că se zice aşa: “Un duş rece e suficient ca să mă trezească” şi “Dacă vrei să mă enervezi, e suficient să mi-o vorbeşti de rău pe Anca”. Iată, însă, că Anca Grădinariu ştie cînd concizia trebuie să înlocuiască precizia, eliminînd magistral un “ca” inutil: “Suficient să-mi vină să mă spînzur”. Şi nu se opreşte aici. Cum orice lipsă trebuie compensată printr-un cîştig, Anca Grădinariu invintează o virgulă! Iată: “doi viitori părinţi fac , din copilul lor încă nenăscut personajul principal al blogului”
Dar cîte delicii stilistice nu găseşti în textul Ancăi Grădinariu! Explicabil, din moment ce v-a avut ca maestru. Fiindcă, Dzeule, ce umor nebun aveţi cînd scrieţi: ““la adapost”, so far, in interiorul unei atitudini de tipul “scratch my back & i’ll scratch yours”. Si cred ca e mai putin lipsit de logica sa-ti aperi un prieten (cu care, se presupune, ai anumite afinitati si care gindeste la fel in multe privinte) decit “niste necunoscuti”’. Pînă la urma atitudinea aia cu scratch nu ştiu ce, e ok sau nu?
Lăsînd gluma la o parte, Anca Grădianariu nu scrie nici mai prost, nici mai bine decît alte sute de jurnalişti (ceea ce nu e suficient, totuşi, pentru a scoate din sărite întreaga blogosferă
P.S. Dacă, odată cu Anca Grădinariu, credeţi că sîntem mai proşti decît în ’68 sau dacă sînteţi într-adevăr convins că prostul gust, amatorismul şi prostia monumentală au aşteptat aparţia blogosferei pentru a scoate capul la iveală, vă pun oricînd la dispoziţie rafturi întregi din colecţia Eminesciana. Iar dacă No Country for Old Men e film, eu sînt popă prost.
1 iulie 2008 la 10:08 am
Se pare ca nu s-a priceput partea intii, de aceea incadrez cu gardulet de cratime
———————————
Marturisesc, n-am citit decit primele patru comentarii. In care apare deja de doua ori (intarita prin “repet”) afirmatia: “e dezgustator si de doi lei sa te legi de un jurnal de sarcina”
E in primul rind dezgustator si de doi lei sa tii un jurnal de sarcina.
(Chestie de gust.)
Iar mai apoi, sa nu uitam: daca te bagi in tarite… te cam maninca porcii.
—————————————————
Si acum sa mai si explic: fiecaruia dupa gustul sau. Mie mi se pare dezgustatoare ideea de a tine un blog de sarcina – ca atare n-am avut curiozitatea sa dau cu mausul pe-acolo. Tine de gust (educatie, virsta, etc) Ori “De gustibus et coloribus non disputandum” Iaca eu care detest portocaliul traiesc in Olanda… nenorocire mai mare decit campionatele de fotbal nu se poate imagina/dori retinei mele. Dar daca pe casa lor regala o cheama Oranje,… non disputandum!
http://a.weblog.ro/2004-06-16/11437/Dictatura-modei.html
Dar ce simte fiecare nevoia sa scrie pe net… ilegal sa nu fie, si spatiu pe server sa se gaseasca – in rest nici o restrictie.
Partea a doua, despre revista Elle pare sa se fi inteles inca din prima incercare
1 iulie 2008 la 10:21 am
Sheeva, credeam ca s-a inteles (e totusi la mintea cocosului!) ca am citit articolul Ancai G – in care sint date citate din ACEL blog (doamne, de parca numai acel blog ar exista… Anca mai da si alte exemple, dar e simptomatic ca lumea s-a oprit hipnotizata la asta, pt ca e cu ‘bebe’!); ei bine, din citatele date mi-a fost suficient sa-mi fac o parere.
Cit priveste revista “Elle” – mda, e facil sa faci misto de orice pe lumea asta, inclusiv cu un umor de toaleta, dar adevarul e ca e un brand mondial cu standarde ridicate si un target feminin urban-sofisticat. Eu sint mindru ca scriu acolo de peste 9 ani – cind spun, afara, ca scriu SI la “Elle” it’s right in the bull’s eye! Ce-mi place in presa TIPARITA (as opposed to blogs) este ca aici functioneaza filtre, exista editori etc., nu poti publica chiar orice-ti trece prin freza… Pt ca, let’s face it: numai cine nu vrea nu-si face blog!
1 iulie 2008 la 10:44 am
Pai nu fac misto de Elle ci imi precizez modul in care ma raportez eu la ea si la universul pe care-l reprezinta. Ce o fi atit de greu de priceput? Ca sint oameni care o cumpara si o tin pe noptiera si respecta litera de evanghelie tot ce scrie intre copertile-i lucioase – nici o indoiala. Ca dovada faptul ca exista si straluceste pe la chioscuri de-atita ani. Doar ca nu-s eu dintr-aceia. C’est tout.
Totusi nu caracterul universal accesibil imi pare a fi singura diferenta intre presa scrisa si bloguri. Mi se pare demn de mentionat si caracterul efemer al celei dintii. M-am intrebat si e inca o intrebare deschisa: care va fi de fapt durata de viata a unui blog?
Uite de pilda mai adineaori mi-am amintit ca am scris cindva cu ani in urma ceva-mpotriva textilelor portocalii. A fost suficient sa dau un search google cu precizarea saitului si-am regasit insemnarea cu pricina.
Dar in timp cit oare “traiesc” asemenea bloguri? Si dupa ce autorul dispare el insusi, cine “face curat” pe urma lui ?!?
Conturile de mail se dezactiveaza dupa un numar de luni…
Dar deja deviez copios de la subiect si obiect
1 iulie 2008 la 11:01 am
doamne, ce inseamna sa ai prieteni cu timp la dispozitie si incapatanati!
domnule ALS: in afara de faptul ca va felicitati pentru bunul gust, nu aveti nici un argument. E ridicola comparatia presa (ziare, reviste, etc) /blog. Sunt doua moduri de comunicare diferite, cu targeturi diferite si un mod diferit de a interactiona. Blogurile nu au pretentia de a fi un mediu formal precum ziarele.
Nu va mai bateti in piept cu editorii si redactiile de presa din Romania, ca imi pare rau ca nu am pastrat citate cu toate idioteniile aparute in presa (inclusiv articole din reviste de calitate din afara traduse si rescrise aiurea si inflamator sau articole incropite dupa wikipedia).
Aparati un articol pana in panzele albe, desi recunoasteti ca nu sunteti familiar cu subiectul la care se refera.
Revista ELLE si genul aferent de reviste sunt usurele si fara pretentii intelectuale din start.
eu una consider nepoliticos si de prost gust sa strambi din nas atunci cand niste parinti isi manifesta entuziasmul pentru bebelusul lor abia nascut. Daca as fi la ei acasa si ar vrea sa imi arate poze cu bebelusul, nu i-as face narcisisti, ci m-as uita politicoasa, chit ca nu imi bebelusii.
1 iulie 2008 la 11:04 am
“Ce-mi place in presa TIPARITA (as opposed to blogs) este ca aici functioneaza filtre, exista editori etc., nu poti publica chiar orice-ti trece prin freza…” foarte bine zis, tocmai filtrele astea nu au functionat in cazul de fata.
1 iulie 2008 la 11:32 am
Lindabelinda: Bun, sa-nteleg ca daca nu va place “Elle”, cititi “Idei in dialog”?
)
Ideea cu “nepolitetea” este relativa – exista o intreaga traditie, in cultura (literatura/arta plastica etc), nu a “nepolitetii’ – cum politicos spuneti -, ci a insultei, batJOCurii, obrazniciei si persiflarii de-a dreptul: Dada (in general, avangardele), revista “Pula” (facuta de Geo Bogza), teatrul absurd etc. (Este o traditie cu radacini vechi – vezi si “Modesta propunere” a lui Swift, care propunea… gatirea copilasilor
Ei bine, acest “trend” – daca vreti – propunea enormitatea & grozavia, refuzul ORICAROR norme “civilizate”, considerind ca “bunul gust” este – de fapt – prost, si invers! A insulta pe cineva, la el/ea in casa (ba si mai bine, a-i insulta copiii, portretul parintilor, eventual icoana – if any) e(ra) the thing to do…
Ei bine, asta face si revista “Republik” – la care eu tin f mult, si unde scrie si Anca G. Si eu zic k e f bine ca cineva (nu conteaza cine) mai are curajul sa atace si acele locuri molute (bebe, mama, tata, blabla) pe care corectitudinea politica le tine la caldurica…
1 iulie 2008 la 12:10 pm
1) nu stiam ca revista ELLE este o revista de avangarda!
intamplator, nu consider incompatibile cititul Elle, Cosmopolitan si a altor reviste, gen “idei in dialog”. Doar ca nu vad de ce ar pune cineva ELLE pe piedestal – e o metoda de relaxare usoara.
2) tot intamplator, nu traiesc in romania, asa ca nu cumpar “idei in dialog”. Citesc “New Yorker” si “The Economist” – mai cu picioarele pe pamant. Prefer Marie Claire si Cosmopolitan ca reviste de clatit ochii si spalat creierii. Oricum, ce citesc nu are absolut nici o legatura cu calitatea articolului criticat.
3) cum Anca G critica bebelusi, ne rezervam si noi dreptul de a o critica. Ce rost are sa va infuriati atat?
4) multumesc pentru lectia de istorie a persiflarii si batjocurii.
Eu una nu consider ca articolul respectiv se incadreaza intr-o mare traditie a pamfletariei sau a satirei, iar atacul unui bebelus anume si a 2 parinti nu mi se pare ca au legatura cu Swift.
Ma indoiesc ca a-i spune unei mamici sa nu se mai mandreasca cu bebelusul ei poate fi categorisit ca manifestare artistica.
Acum, sunt unele persoane care considera ca asta e arta (pestisori in blender):
http://www.independent.co.uk/news/world/europe/goldfish-in-blenders-cause-outrage-724729.html
1 iulie 2008 la 12:47 pm
“Aparati un articol pana in panzele albe, desi recunoasteti ca nu sunteti familiar cu subiectul la care se refera. ”
Ba pardon, dumnealui apara o autoare!
1 iulie 2008 la 12:58 pm
Dumnezeule, cata inflamare!
Articolul ala nu critica niciun “bebe”! Nu va grabiti sa dati fuguta la Protectia Copilului! Iar in legatura cu spiritul de fronda, banuiesc ca ALS se referea la Republik, nu la Elle.
1 iulie 2008 la 1:00 pm
1 iulie 2008 la 1:11 pm
concluzia mea, ca mai am si altceva de facut: nu trebuia sa fi dat importanta unui textulet oarecare. mea culpa. timp pierdut, asta e
1 iulie 2008 la 1:12 pm
Luciat, in caz ca n-ai aflat: ORICE e posibil! Si e chiar f cool sa faci analiza “inalta” (cu referinte cu tot) unor fenomene “frivole”; si invers
(recomand, in acest sens, o cronica a mea despre (o expozitie despre) mititei – cu trimiteri la Kant, Baudrillard, Debord, DeLillo s.a.m.d.)
1 iulie 2008 la 1:16 pm
“concluzia mea, ca mai am si altceva de facut: nu trebuia sa fi dat importanta unui textulet oarecare. mea culpa. timp pierdut, asta e
”
Pe deasupra se vadeste a fi fost si molipsitor
1 iulie 2008 la 1:18 pm
ALS si A
)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))
1 iulie 2008 la 1:22 pm
partea proasta pt acrituri e ca pe blogul ala scriu niste oameni cool, relaxati, care se imbraca misto, merg la concerte misto, au autoironie, de toate
1 iulie 2008 la 1:27 pm
Da, Anca Grădinariu e o frondistă cu patalama. Aşa cum reiese şi din citatul pe care l-am dat şi mai sus: “Acum părearea mea e mai nuanţată – poate şi din cauza extraordinarei expansiuni a fenomenului” Ăsta da crawl împotriva curentului!
În ce ţară totalitaristă trăim! Aşa cum în cutare stat islamic, adulterina nu este vinovată doar faţă de soţul ei, ci şi faţă de familie, de societate, de Dumnezeu şi de ordinea cosmică în general, aşa la noi un amărît de naş care ia bacşiş de la un navetist, nu încalcă doar legea nr. nu ştiu cît, ci, dacă are ghinionul să fie luat în discuţie, devine figura simbolică capabilă să explice corupţia instituţiei, a statului, a naţiunii, societăţii moderne. În cazul de faţă, iată ce dimensiuni capătă Anca Grădinariu. Stiloasă luptătoare a libertăţii interioare, revoluţionară împotriva prejudecăţilor minuscul-burgheze. Asta dintr-un punct de vedere. Dintr-altul, ea apare ca obtuzitatea în persoană…
Pe vremea mea, distincţia însemna să-ţi iei propriile vorbe cum grano salis cînd discutai teme precum cea de faţă…
1 iulie 2008 la 2:15 pm
Ah, nu-mi vorbiti de “oamenii aceia cool, relaxati, care se imbraca misto, merg la concerte misto, au autoironie” blabla – ii DETEST, yukk, they’re soooo booooring! mai ales pt ca se cred atiiiit de interesanti.
– & sa ii enervez pe altii, i guess it’s ok…
Dar, cum imi place la culme sa ma enervez – si folosesc, in astfel de cazuri, terapia virusarii site-urilor
ps imi plac acriturile
1 iulie 2008 la 2:21 pm
@ alex leo serban – evident ca va plac acriturile, nu se indoieste nimeni!
si dvs sinteti soooooooooo boring. tot de-aia, ca va credeti atiiiit de interesant 
))))))))))) numai ca pe mine ma amuzati umpic, nu va detest. farmecul lucrurilor plictisitoare, deh
cu virusarea nu e nici o problema, nu sintem copii mici, am mai avut ocazii
1 iulie 2008 la 3:07 pm
Eu sint boring – in primul rind – pt ca sint INGROZITOR de pedant (inca un motiv pt care nu-mi plac blogurile!), ticait, pisalog.
Sint ca picatura chinezeasca: atunci cind imi intra cineva-n gripa, il/o urmaresc cu o tenacitate… in fine, nu vreau sa va sperii.
Ah, si ADOR sa ma fac antipatic!
Detest sa ma placa lumea…
Va doresc blog usor.
1 iulie 2008 la 3:08 pm
@ als – pai sinteti simpaticut si cute, pe cuvint, cum sa nu ne placeti?
1 iulie 2008 la 3:14 pm
“(inca un motiv pt care nu-mi plac blogurile!)”
Replica asta e pe măsură scenetei:
Mama dă năvală în biroul colonelului tîrînd de mînă pe fie-sa gravidă….. După cuvenitele minute lămuritoare apare inculpatul. Dialog ierarhic:
Soldat tu ai lăsat-o mă gravidă?
Nu io tovaraşu’ colonel, io nu m-am culcat niciodată cu ea şi nici nu era fată mare
1 iulie 2008 la 4:17 pm
si eu citesc cu mare drag jurnalul de sarcina in doi. mi s-a parut de la inceput o idee inedita. am stat si eu cu sufletul la gura in momentul apropiat nasterii. mi-era intrucatva teama ca se vor opri din scris. imi place mult felul inteligent &ironic & emotionant in care scriu cei doi. au f multa fantezie. si pozele sunt de nota 10.
jurnalista asta de la Elle n-a priceput nimic.
1 iulie 2008 la 4:19 pm
Am reusit sa rad citind freamatul de aici. ALS, esti plat ca o scandurica (as putea zice “esti plat ca Anca Gradinariu”, dar sa pastram proportiile) incercand sa faci pe detestabilul narcisist.
N-am blog, n-am copii, nu citisem nici blogul/-rile, nici articolul in cauza etc. – precizari se pare necesare. Am citit acum doar articolul – e nepermis de prost scris!!
Iar alea patru generatii de pantofari care te-ar fi slefuit, daca ar fi fost reale si daca ar fi reusit sa isi indeplineasca menirea, nu ar fi fost amintite aici. Bun gust autoatribuit?! Heh. Imi amintesc doar de decorul intolerabil de kitschos al unor anumite fotografii pe care ai gasit ca ai dreptul sa le pui pe net – si da, il aveai, spun explicit, ca sa nu existe interpretari, dar, la naiba, un pic de decenta ambientala! – si ma apuca rasul si sila, mai ALS.
La fraza “Cit priveste revista “Elle” – mda, e facil sa faci misto de orice pe lumea asta, inclusiv cu un umor de toaleta, dar adevarul e ca e un brand mondial cu standarde ridicate si un target feminin urban-sofisticat” – am ras cu spasme. Cat sa fie de-atunci? Maxim 2-3 luni. Sa fi fost France Inter sau France Culture? Unul din doua, oricum, o dezbatere culturala. La care ai fost prezentat ca “Alex Leo Serban, jurnalist roman la revista ‘Elle’ ” si ai sarit imediat de cur in sus, desi prezentaroul trecuse la prezentarea urmatorului invitat (scurt, intr-o propozitie, nu avea pretentia sa va recite CVul fiecaruia), ai intrerupt precizand apasat si fara drept de apel ca esti jurnalist nu doar la “Elle” (sau era “Libertatea”?!), ci si la ziare serioase. Ce-avea, dragutule, “Elle”, daca zici ca-i o revista sofisticata, de nivel mondial?
Auguri!
PS: o intrebare, chiar nu stiu – unde esti profesor si unde ti-a fost studenta fata aia care scrie prost?
1 iulie 2008 la 4:21 pm
a, si luciat uite si-a lansat si octavian soviany la apa un blog mai ok. sper sa-i fie consecvent http://www.octaviansoviany.wordpress.com
1 iulie 2008 la 5:15 pm
@ miruna – stiam de blogul lui soviany, normal. imediat actualizez lista, aveam de gind,oricum
@ nicoleta – e cam offtopic o parte din comentariul tau, dar e bine ca ai precizat ca omul avea dreptul. de acord
hai ca s-au facut 100 de comentarii, cred, e cazul sa lasam lumea sa se odihneasca. daca als vrea sa raspunda, are ultimul cuvint, din partea mea, sa fiu eleganta. daca nu, gata, ne oprim aici
considerati comentariile inchise, va rog
1 iulie 2008 la 5:36 pm
Nicoleta, numele te caracterizeaza in aceeasi masura ca acele cuvinte vulgare cu care ai gasit de (ne)cuviinta sa-ti lasi amprenta dubioasa…
Uite, ASTA e riscul de a intra in vorba cu fitecine: se trezeste cite un neica-nimeni – cu care, in viata reala, nu te-ai intilni niciodata si pe care, macar, il tii la distanta cuvenita in spatiul virtual – sa se traga de sireturi cu tine (“dragutule”, PUAH!)!
Oricum, tot e bine ca te pricepi la kitsch (nu si la fotografie, sa ne-ntelegem!): ai o viata intreaga sa-l studiezi cunoscindu-te mai bine pe tine insati.
1 iulie 2008 la 5:41 pm
v-am pacalit – ultimul comentariu e al meu
@ als – slabut!
@ nicoleta – de partea ta la celelalte chestii din comentariu, exceptind alea despre poze
22 iulie 2008 la 1:10 am
[...] in cand, nu merita nici macar atentie. Aaa, stiu ce ar putea fi la c. Faptul ca unii din presa (si Luciat s-a enervat la culme – asa, ca sa citez somitati nu un neica nimeni ca mine) sunt atata de ofticati ca moda blog, dar nu [...]
19 august 2008 la 1:05 am
[...] care mai au pina sa faca ochi) abandonati?? ( Simplu,o suni pe Andreea Berghea ), scrie despre “o acritura”, despre amintirile din liceu si ne impartaseste ce spune Bogdan O. Popescu, neurolog despre [...]
15 septembrie 2008 la 3:10 pm
[...] Blogosfera da in clocot (comentariile sunt savuroase, mie mi-a placut argumentul dlui als pentru valoarea jurnalista a drei Gradinaru “mi-a fost studenta”). [...]