Haina speciala pentru citit in pat

 Hubert Comte, Le tour du livre, Editions Volets verts, 2008

Uitasem de jucaria asta. Am cumparat-o de la libraria unui muzeu, asa, degeaba, ca sa am ce rasfoi. E un fel de glosar, mai in gluma, mai in serios – termeni din industria cartii. Ad Usum Delphini, deleatur, samizdat, chiar si manuscris, agent literar, emisiune de televiziune. Formate de carte, cine a inventat ghilimelele si aldinele etc. Francezii au tot felul de cuvinte speciale, pentru obiecte speciale: liseuse, de exemplu, e 1. un fel de coupe-papier folosit pt a marca pagina la care intrerupi lectura (oare cum arata?); 2. un invelis (?) de carte (probabil ca sa nu patezi coperta); 3. un fel de haina de dama, care acopera bustul si bratele – tine de cald cind citesti in pat. Sensul 3 e super. Nu-mi imaginam ca s-a inventat asa ceva, mi-ar trebui si mie, ca iarna citesc des in pat.

Traduc un articolas care mi-a placut:

Durata de viata a unei carti
Ti se spune:
Trei sau patru saptamini de la lansare’, pe un raft dintr-o librarie. Retur la editura, alta la rind. Casare.”
Fals. Ferventi bibliotecari de la tara, de arondisment, au citit o recenzie. La ora asta, te crezi un autor uitat, dar esti recomandat si esti citit. Evident, dureaza cam mult. Ca tot ce e ESENTIAL.”

Am lasat cuvintul arondisment, nu l-am „adaptat”, ca nu e cazul. Sau nu cred ca e. Or fi pe la noi bibliotecari de sector care sa citeasca recenzii, sa recomande carti? De bibliotecari la tara ce sa mai spun? De fapt, am vazut posturi despre asemenea pasionati pe blogul altmarius – parca la un moment dat era ceva chiar despre o bibliotecara dintr-un sat… nu am rabdare sa caut. Ideea e ca ar fi frumos sa existe si la noi un asemenea circuit… poate chiar exista si nu stiu eu? Ar fi posibil ca blogurile de amatori sa aiba o contributie cit de mica in sensul asta? Habar n-am. Hubert Comte nu mentioneaza in nici un fel blogurile.

Despre celebrul departament Enfer (Infern) din Biblioteca nationala: „Se pare, carti bine aparate de grosimea plictiselii pe care o produc”. 😀

Apropo, care ar fi echivalentul romanesc pentru „prière dinsérer”? (text despre o carte, trimis de editor unui jurnalist sau critic)

21 de comentarii la „Haina speciala pentru citit in pat”

  1. @ capricorn – pai nu, nu de traducere era vorba, ci de cum se zice efectiv la treaba asta in romaneste, ca nu stiu daca exista

    @ geni – da, eventual 😀 dar cred ca la noi nu se oboseste lumea, ca am vazut destule texte prin ziare care pur si simplu reluau ce scrie pe coperta 4

  2. da, din pacate si eu am remarcat acelasi lucru ca si tine, Luciat. Recomandarile sunt varza. Nu tenteaza cititorul in nici un fel.
    Recomandarile – tip recenzie- ar trebui sa fie scurte, incitante si pre intelesul tuturor … Din pacate in Romania nu avem suficienti baieti si fetite suficient de destepti pentru asta. Bibliotecarii nici ei nu pot citi tot ce apare. Dar editurile ar trebui sa dea fiecare carte in biblioteci sau librarii cu o descriere suficient de tentanta sa poata fi tinuta minte de bibliotecar sau vanzator si spusa cititorului care cauta eventual un gen de literatura.
    Chestia aia de pus semn de carte se gaseste si la noi. E destul de scumpa cam 3 euro. E confectionata din lemn, arata ca un betisor de inghetata si la capat are o mica terminatie mai proeminenta, uneori o figurina, eu am vazut cu animalute. La Diverta, Auchan Titan. Unde pana nu demult a lucrat un baiat care chiar stia sa vanda carte! Imi pare rau ca a plecat. Era un book merchandiser addict.

    Expresia: va rugam introduceti cartea (in circuit 🙂 / va rugam recomandati cartea/ echivalentul englezescului „introduce”

    Pai e groaznic daca in Franta stai numa 3 spatamni la raft, la noi se zace mai mult, dar cam asta se face se zace! Daca ai noroc sau sponsori poate ai parte de o campanie TV/ presa cat de cat onorabila. Eu am vazut rar insa campanii bune de carte si never ever ptr autori romani.

  3. nici eu nu cred ca se practica faza asta in romania… din cate am vazut eu editura trimite prezentarea gata-facuta sau revista adapteaza coperta 4 ca sa le iasa numarul de semne.

    si, nu e chiar haina de dama, chiar mai bine: http://ponketblanket.com/

  4. @ scriitor -in-devenire – aha, m-am lamurit cu semnu de carte. expresia e perfect de inteles, doar ca nu stiam daca realitatea la care se refera exista si in romania – si, daca exista, cum i se spune. deduc ca nu exista.
    ma si miram cum de ai dat la diverta de vreun librar 😯 la humanitas se poate, intr-adevar

    @ jen – nu-mi merge linkul

  5. Cred ca pentru priere d’inserer noi avem banalul comunicat de presa. E drept ca il folosesc mai mult teatrele, editurile foarte rar.
    L.O.

  6. a scris si mayuma pornind de la insemnarea asta, aici:
    http://mayumablog.weblog.ro/2008-07-11/435093/Comentarii-despre-lectura.html

    e acolo un comentariu al lui dragos din care cred ca m-am lamurit cu priere d’inserer: „e o chestie care tine de o varsta mai veche a editarii de carte (sec. XIX-XX) si care azi nu mai exista. As fi curios sa aflu daca a existat si la noi asa ceva, eventual inainte de razboi, pentru ca, de traducere pt contextul de azi, nu cred ca se pune problema (nu mai exista). Azi se practica avanpremiera, newsletter pe mail.”

  7. Apreciez ca m-ai citat pe mine dar cred ca era mai bine sa dai acea explicatie pe care am gasit-o:
    „Le prière d’insérer est un petit texte se rapportant à une œuvre qu’il résume généralement et à laquelle il est joint. Le prière d’insérer est l’ancêtre du prospectus puisqu’il était envoyé à la critique qui l’imprimait dans ses colonnes pour informer le lecteur. Mais il a évolué et aujourd’hui ce serait plutôt la quatrième de couverture (textul de prezentare pe coperta 4, n.m.) qui l’aurait remplacé.”

  8. Pentru sensul 2, poftim de-aici, din câte ştiu eu merge numai pentru biblii şi cărţi bisericoase – apropo, care-o fi cuvântul în Ro? No kidding, heh.

    Şi pentru prière d’insérer, am două variante: ” am primit la redacţie” şi -doi- pur şi simplu ” semnal”.

    Ştiu că sună ca naiba, dar zău nu văd altceva.

  9. Iar liseusa de îmbrăcat e un fel de bolerou-şal, ceva de genul ăsta, câteodată şi cu buzunare mari în care să pui tot felul de chestii, mmm.

    Şi mă miră că au mai uitat trei sensuri: poate să fie şi veioză din aia cu picior şi un fel de recamier şi chiar şi un pupitru de citit cu tăblie reglabilă. Francezii ăştia sunt ceva de groază.

    Încă un sfert de oră până la 14 juillet. 💡

  10. @ zaza – 🙂 sarbatorim!
    ai vazut tu lizeuza de imbracat? ce misto!
    eu visez la un pupitru de citit cu tablie reglabila – numai ca trebuie sa mearga la un fotoliu de ala, gen poang sau cum se cheama. ar trebui sa-l inventez eu

  11. dar nu arata deloc cum ma asteptam! e de fitze si atita tot. cum sa-ti tina aia de cald? si e prea lunga, sigur se aduna la spate si te deranjeaza cind citesti in pat 🙁

Comentariile sunt închise.