Stilul indirect liber si banii
Cesar Aira, Varamo, trad. Cornelia Radulescu, Humanitas, 2006
Panama. Un stat recent, ai carui locuitori nu stiu prea bine care e de fapt capitala. Un functionar la minister, platit cu bancnote false. O casa ciudata, locuita de femei singure, deci suspecte. Un cod, niste voci, curse de masini cu viteza constanta. Un peste torturat si apoi mincat. Piraterie editoriala.
Pentru mai multa claritate: acest roman scurt (foarte scurt, 119 pagini) este un experiment de critica literara 
Reconstituie intimplarile dintr-o zi in care Varamo a scris un poem genial, de altfel singurul poem pe care l-a scris vreodata.
Doua citate:
“s-a spus, nu stiu daca intemeiat, ca reusita suprema a literaturii este sa faca sa consune cumva continutul cu forma. Presupun ca ar fi greu sa gasesc exemple doveditoare, si inca si mai greu sa ajung la o certitudine obiectiva. Dar aici constiinta noastra critica e recompensata, iluzoriu poate, de faptul ca obiectul nelinistii lui Varamo din orele care au precedat scrisul au fost banii, iar metoda pe care am adoptat-o pentru a transmite starea lui de spirit a fost stilul indirect liber… si exista o identitate profunda, pe care nimeni n-ar putea s-o nege, intre bani si stilul indirect. Asa cum acesta din urma e cel care misca si explica fiecare pas al discursului, tot asa banii misca lumea ca ratiune suprema, atit in psihicul profund cit si la suprafata. Fiecare in felul sau – stilul indirect liber si banii – e motivul care pluteste pe deasupra sau pe dedesubtul celorlalte motive. Stilul indirect liber (si aici e limita eficientei sale, nu intotdeauna luata in seama de autori) duce la abstractiune; nu trebuie sa fii filozof ca sa stii ca efectul banilor asupra societatii este acela de a o infecta cu abstractiune, ceea ce nu e defel surprinzator, caci banii sint o abstractiune si utilitatea lor nu exista in alta parte.” (p. 63)
si
“Femeile care traiesc singure lasa loc de birfe, mai ales daca duc o viata retrasa si nu se stie de unde le vin banii; iar daca banii astia nu exista, sau nu exista o ipoteza plauzibila in materie, e si mai rau, pentru ca apare un element aproape supranatural. «Traiesc din aer.»”
E o carticica despre care nu stiu ce sa spun altceva decit ca provoaca anxietate si amuzament, o combinatie pe care cred ca altii o denumesc “absurd”. Parca ar incerca, totusi, sa ne arate prapastia de dedesubt, alcatuita din bancnote false, bilete de banca false – bancile sint de doua feluri: de felul normal 
si de felul cultural; biletele sint tot de doua feluri: cu cifre sau cu litere. Poate ca e despre cum devine falsul adevar si adevarul fals. Asta da critica literara Fireste ca trebuie sa intervina in ecuatie “femeile care traiesc din aer”. Asta da consonanta a continutului cu forma Nice.
Articole (RSS)
Comentarii (RSS)
12 august 2008 la 10:38 pm
suna foarte-foarte interesant
o cumpar
pentru bani, nu pentru literatura
12 august 2008 la 10:45 pm
@ kata – cumpar-o. o sa-ti placa, stiu eu sigur
12 august 2008 la 11:02 pm
mie au vrut sa mi-o dea pe gratis, dar n-am luat-o
13 august 2008 la 12:04 am
O fi fantastica cartea dar coperta ………..
Pur si simplu au ucis, din punct de vedere al marketingului, cartea. Nu stiu cine a ales-o dar eu nu as cumpara o brosurica galbena cu un peste pe ea nici daca ar fi singura carte din librarie. 
Appearance matters
Superficial dar adevarat.
13 august 2008 la 3:06 am
Ce scene mi-au placut cel mai mult:
cum se plimba pe strada cu prajitura rosie si lipicioasa, pana cand a infipt-o in ramura unui copac, de arata acolo ca o floare exotica, carnoasa. Bratzul ii amortise iar mana parea varata intr-o manusa de sticla, din cauza glazurii dulci ce i se scursese pe degete.
explicatia data de editorii din cafenea despre cat de repede se poate scrie o carte. in 5 sau 6 ore.
vocile pe care le auzea noaptea, pe strada.
13 august 2008 la 12:02 pm
@ white noise – de ce n-ai luat-o? e misto, sa stii
@ vlad – pai nu e nici o problema, ca daca appearance matters atunci e bine ca n-ai lua cartea, poate ca nu esti in target
@ altcineva – da, si mie mi-au placut astea
13 august 2008 la 2:55 pm
te cred ca-i misto, dar nu stiam nimic despre autor si-am zis ca am asa de multe carti necitite… asta e! or mai fi oferte. e drept, as putea s-o cumpar
13 august 2008 la 3:48 pm
Aproape ca mi-ai ranit sentimentele Luciat
Dar eu am spus-o fiind bine intentionat. Pentru ca acei fitzosi care trec printr-o librarie o data pe an, da bine la PR 
, sa cumpere cartea si sa isi mai revina un pic din ignoranta, de care dau dovada in cazuri ca ” Incidentul New York “, coperta unei carti trebuie sa fie o carte de vizita cat mai prezentabila.
Poate ca acea carte este o capodopera,sau o porcarie demna de reciclat, dar strategia de marketing o vinde majoritatii nu calitatea Literaturii.
13 august 2008 la 4:52 pm
@ white noise – aaaa, asa te inteleg perfect, ca si eu am la de-a necititeeee…
@ vlad – ma rog, stiu ca ti-am ranit sentimentele
pe mine nu ma intereseaza copertele foarte tare si nici succesul de vinzari al unei carti, ci… altceva 
in fine, e dreptul tau sa ti se para aiurea coperta, eu n-am nici o parere despre coperta, de fapt
14 august 2008 la 10:15 am
@ whitenoise:
cum adica “au vrut sa mi-o dea pe gratis”? cine “au vrut”? pe ce strada umbla?
off topic, dar n-am unde sa postez asta:
la chestionarul cu romancierii, rusii conduc in continuare. eu tin cu rusii si, recunosc, i-am votat de pe trei ip-uri diferite
dar acum e nasol sa tii cu rusii, nu-i asa?
14 august 2008 la 10:27 am
@kata- cei de la humanitas & vodafone au avut o campanie pt lectura, cumparai o carte humanitas, trimiteai gratuit un sms si mai primeai o carte humanitas dintr-o lista de 10.
eu am votat cu americanii, dar n-avea grija, rusii vor invinge intotdeauna
cand e vorba de literatura, nu ma supar!
14 august 2008 la 1:15 pm
@ kata – bene, scad 2 puncte de la rusi. nu mai vota, ca te banez
5 martie 2009 la 1:32 pm
Vlad : nu inteleg de ce majoritatea cumparatorilor ar ocoli o carte galbena cu un peste pe ea. si daca faci o coperta kitsch pentru a atrage “fitzosii”, ii pierzi instantaneu pe cei care chiar ar putea aprecia sau intelege textul romanului.