Terorism de telespectatoare 1
Cred ca a inceput mai devreme de 18.10, ca era deja la prezentarea Adrianei Saftoiu cind am deschis eu. Vorbesc de “Citeste si da mai departe” de azi, pentru cei care au deschis aparatul mai tirziu.
A fost foarte misto, ma mai uit si data viitoare. Daca nu va suparati, banuiesc ca si din cauza ca au participat femei! Mie unele talk-show-uri la care nu sint decit barbati imi dau asa, o senzatie nelinistitoare, ma astept sa scoata tomahawk-urile si sa faca prapad. (Ce-o fi aia tomahawk? face sens fraza precedenta? ca habar n-am) A, hostesele sau cum le cheama pe alea dezbracate care apar pe margini la alte talk-show-uri imi fac rau la ochi, pur si simplu, orice-ati zice.
Bine, fac ca salbaticul care a descoperit televiziunea, recunosc. Da’ asa m-am bucurat sa vad niste femei destepte si care arata bine (nu ma refer la Evelin Badea) discutind relaxat si serios in acelasi timp incit… Iar Marius Chivu parea mai in largul lui decit la singura alta emisiune la care l-am vazut, una cu Dan Sociu si Carmen Musat (da’ era OK si atunci). Asta a fost mai frivola, sa zicem, a fost vorba si despre cosmetice si despre intimplari de la cozi etc. N-a dat nimeni ochii peste cap, nu cred ca s-a rostit cuvintul “culthura”, oamenii aveau ce spune despre Tovarase de drum, o carte care, chiar daca se inscrie intr-un trend, merita citita. Adrianei Saftoiu i-a placut cel mai mult textul Norei Iuga – logic, pentru ca e cel mai “politic”. Si a nuantat bine cind a atras atentia ca se poate intelege gresit cuvintul “cosmar” – a spus ca pentru mama ei nu era deloc un cosmar sa spele scutece, ca se ocupa cu drag de copii chiar in conditiile alea. Iar Simona Sora a spus foarte frumos ca e o carte pentru cei care vor sa aiba emotii cind citesc si ca unele texte te fac sa plingi, altele sa rizi. Si ca textul Simonei Popescu e gombrowiczian, ca sa nu credeti ca s-a vorbit numai despre emotii. Sper sa fie la fel de placuti si urmatorii invitati, indiferent de gen 
De prezentator sint sigura, acuma, asa ca va recomand emisiunea fara emotii. (Pentru cei care nu gusta discutiile asa de light exista emisiunea lui Patapievici.)
Ma distreaza si concursul ala cu pretul cartilor. De data asta nu m-am jucat si eu, da’ eram singura si n-avea nici un haz.
Daca reusesc, poate ma uit si la “Parte de carte”, la Pro TV, desi, zau, cred ca au trecut ani buni de cind am fost ultima data treaza la ora aia intr-o duminica.
Parca am auzit ca e misto cartea asta, sint curioasa cum o fi.
Articole (RSS)
Comentarii (RSS)
7 octombrie 2008 la 12:05 am
Cartea doamnei Elizabeth Gilbert, dincolo de publicitate, mi se pare un fel de self-help book; nu am citit-o dar am vazut un articol din NY Times din 2006 http://www.nytimes.com/2006/02/26/books/review/26egan.html
E posibil sa ma pripesc (trebuie sa o citesc inainte de a ma pronunta) dar nu prea mai cred in carti cu retete…
7 octombrie 2008 la 10:50 am
@luciat: multumim de terorizatu’ emisiunii, uite asa trec si eu ceva pe lista de vizionat incepand de pe 1 noiembrie:) dupa doi ani fara televizor…si cand spun fara I mean it, am folosit aparatul exclusiv pentru a vedea dvd-uri si cursa de 100m de la olimpiada
iar cartea aia de care zici tu o fi draguta, dar asa nu ma tenteaza…
7 octombrie 2008 la 11:35 am
cartea doamnei Gilbert este foarte hazlie in prima parte, si siropoasa la sfirsit, ceea ce, dupa mintea mea, strica total efectul primei parti.
nu e self-help, nu da sfaturi, isi pastreaza tonul memorialistic impregnat cu foarte mult umor (foarte bun). daaaar, exista un mare dar!, rezultatul unui an de cautari prin lume (asta este subiectu’ cartii, cautarea echilibrului interior, bla bla) este ca-n filmele americane Adică, un happy-end în toată regula: autoarea se împaca cu sine şi cu lumea, se alege cu un partener foarte cool, si scrie o carte care devine best-seller international. Pai nu e cam mult, totusi?
pe deasupra, de pe site-ul autoarei am aflat ca editorul ei i-a dat un mare avans ca sa plece in lume sa se documenteze pt cartea asta… pai asa, sa te tot duci sa te sihastresti in ashramuri indiene, nu?
7 octombrie 2008 la 12:59 pm
@ to-morrow – pai stai sa vedem, sa citim. cica nu e self-help
@ capricorn – hm, pe mine ma tenteaza, nu ma astept neaparat la cine stie ce, dar parca ar merge o carte “draguta”. te cred ca nu te-ai uitat la tv, ca nici eu. e greu sa gasesti o emisiune ok…
@ ondinna – da, da, si eu m-as duce prin ashramuri, tzup as face in caz de avans substantial. zi ca tu nu, sa te aud
creca mi-ar prinde bine din cind in cind ceva happy-end comercial, de la kinsella parca mi-a mai trecut aversiunea pt gen
8 octombrie 2008 la 2:12 pm
vai de mine, eu m-as duce si numa’ sa-mi plateasca drumul pin-acolo, ca acum cu recesiunea asta, ce pretentii sa mai ai de la bietii editori!
8 octombrie 2008 la 5:09 pm
13 octombrie 2008 la 2:36 pm
[...] si da mai departe, pe TVR. O sa fie numai cu barbati, despre barbati (haha, ia sa vedem, ca editia cu femei mi-a [...]