A, da
Ca tot nu stiam ce sa scriu azi. Dragos mi-a adus aminte de editorialul Luminitei Marcu despre bloguri. Zice ca ea n-o sa-si faca, precum si alte lucruri care nu ma intereseaza. Zice si de mine: “Exista, desigur, varianta pseudonimului, larg raspindita in blogosfera. La adapostul pseudonimului se poate face orice. Eu sint insa dintre aceia care s-ar rusina la culme sa foloseasca un pseudonim. Mi se pare un fel de a trisa. As vrea s-o fi vazut pe „luciat” luptindu-se cu o redactie venerabila pentru a-si impune propriile pareri despre carti si punindu-si astfel in joc locul in lume. Altfel, totul devine atit de usor incit nu mai are nici un sens si miroase a desertaciune. Trebuie sa fii construit intr-un anumit fel ca sa poti folosi pseudonim.”
Nu stiu ce-are doamna cu mine, ca nu i-am facut nimic, pe cuvint 
De ce vrea ea sa ma vada in lupta cu o redactie venerabila? De ce s-o conving? Ca sa ce? N-am nici o dorinta sa le impun, sa zicem, lui Alex Stefanescu sau lui Carmen Musat sau Luminitei Marcu propriile mele pareri despre carti. Pe bune, sa ramina linistiti cu ale lor, dinspre partea mea. Daca as vrea sa fac parte din redactiile respective, da, desigur, ar avea sens. Dar daca nu vreau? Ma scuzati ca am tupeul sa nu vreau? Am inteles ca se plateste destul de prost – pentru trei mii de euro pe luna, net, parca m-as deranja, totusi, in conditiile in care as putea sa public orice as dori eu, despre orice carte. Hai ca nu cer si bonuri de masa. Astept oferte 
Normal ca trebuie sa fii construit intr-un anumit fel ca sa poti folosi pseudonim, are dreptate Luminita Marcu. Trebuie sa fii construit astfel incit sa nu te deranjeze ca nu-ti impui parerile unor redactii venerabile
Recunosc: e foarte, foarte usor ce fac eu. Nu merg la sedinte, n-am emotii ca ma da cineva afara, nu-mi dau doctoratul, n-am deadline-uri, nu dau bani pe toale de mers la festivitati si, in general, n-am bataile de cap ale oamenilor care se straduiesc sa-si impuna parerile prin redactii, venerabile sau nu. Mie-mi place confortul. Am o viata usoara, linistita, idilica de-a binelea, la adapostul pseudonimului meu. Tot ce fac e sa citesc din cind in cind cite-o carte, sa scriu cum mi s-a parut si sa apas “publish”. E o nimica toata, stiu, fata de cantitatea de treburi obositoare si neplacute pe care le fac altii. Mi-a mai zis cineva ca sint o rasfatata. Ei bine, da, sint. Daca nu era atit de usor, atiiit de usooor sa apas pe butonul “publish”… un deget n-as fi miscat, nici nu m-as fi dat jos din pat ca sa ies la batalie. N-aveti idee cit de rapid renunt la lucrurile pentru care trebuie sa ma bat.
P.S. Cu ocazia asta am actualizat, in dreapta, linkul spre blogul “Noua Literatura”, desi nu pot sa recomand nimanui sa comenteze acolo, avind in vedere ca redactorul-sef considera ca oricum majoritatea comentariilor de pe bloguri sint cretine si ca n-ai nimic de cistigat de pe urma lor.
Articole (RSS)
Comentarii (RSS)
28 noiembrie 2008 la 12:33 pm
Faci bine ce faci.
Pentru Luminita Marcu exista un proverb: “Vorbeste si Ion, ca si el e om.”
28 noiembrie 2008 la 12:53 pm
Intrebarea este de ce anumiti oameni isi iau dorintele lor si vor sa le vada la altii …
28 noiembrie 2008 la 2:36 pm
Eu cred ca Doamna Marcu te invidiaza in sinea dumneaei pentru libertatea de care te bucuri. Si pe care stii sa ti-o acorzi.
28 noiembrie 2008 la 2:41 pm
Mda, e cam acid comentariul asta … poate Luminita Marcu nu a inteles ca bloggingul e un loc unde, in genere, oamenii palavragesc relaxat ca la o tigara pe hol.
Acuma ca unii incearca sa dezvolte niste proiecte, mici platforme editoriale sau de self-branding, daca pot zice asa, e partea a doua. Daca iese bine, daca nu, iarasi bine.
Dar pe de alta parte, uite, in finalul articolului chiar recunoaste ca pe bloguri se scrie si literatura. Si o mare parte din acel numar a fost dedicat blog-literaturii. Eu chiar m-am minunat cand a aparut. Nu credeam ca o redactie care publica pe hartie o sa se deranjeze sa bage asa mult in seama sectorul blogging.
in ceea ce priveste comentariile cretine din coada posturilor, ce sa zic, deseori sunt multe chestii spuse de amorul vorbirii, al bagatului in seama. Dar, la urma urmei, bloggingul in sine are si componenta asta de entertainment & socializare. Si fiecare blogger poate face in asa fel incat sa mai inhibe flecarerile fara continut sau le poate lasa sa curga in voie, depinde ce vrea…
Si mie la inceput bloggingul imi parea o prostie, apoi am dat peste bloguri bune, pe care chiar vedeam ca se intampla ceva, ca oamenii nu vantura doar vorbe goale, asa ca mi-am schimbat parerea si incet, incet m-am simtit din ce in ce mai tentata sa imi fac si eu unul.
28 noiembrie 2008 la 3:26 pm
@Andrei: Pentru a le confirma validitatea si implicit valoarea.
Ce elita ai vazut tu sa lase din mana privilegiile fara sa se zbata macar asa putin?
28 noiembrie 2008 la 6:24 pm
“Tot ce fac e sa citesc din cind in cind cite-o carte, sa scriu cum mi s-a parut si sa apas ‘publish’.”
Uite, de aia o iubim noi pe luciat.
28 noiembrie 2008 la 6:53 pm
ca de la pseudonim la pseudonim.
Trebuie sa recunosc public ca, spre deosebire de nume grele si vizibile, luciat a semnat destul de usor pe hartia de ziar, cand am insistat pe langa ea. La un moment dat ma gandisem sa cercetez identitatea “persoanei”, dupa care mi-am dat seama ca e o prostie. Daca nu vrea sa se stie cine e, foarte bine. Acum, pentru ca exista atatea pseudonime celebre, nu-nteleg de unde rautatea gratuita impotriva celor care nu semneaza ca-n buletin. Cat despre bloguri, bune sau rele, mai schimba putin atmosfera, ca prea era imbacsita. Si, orice s-ar spune, laudabil sau nu, demersul acestui pseudonim celebru( luciat) nu mai e de multa vreme anonim. Multe reviste noi sau mai vechi ar vrea un trafic similar cu acela al blogului de fata. Asa ca, paguba-n ciuperci. Sau in reviste, cine stie?
28 noiembrie 2008 la 7:03 pm
@luciat: si uite-asa te-ai mai facut de niste reclama gratis! ce-mi plac mie criticii, scriitorii sau vedetele astea care nu sufera blogurile!!!
28 noiembrie 2008 la 7:39 pm
pai… mersi tuturor
acuma, luminita marcu chiar spune ca nu e impotriva blogurilor, dar are si ea niste probleme, dreptul ei
28 noiembrie 2008 la 10:20 pm
De cand cartile, revistele si ziarele nu mai sunt doar pe hartie, cred ca exista o comunicare facila intre autor si cititori, pe tema propusa de primul. Pana la urma, nu e vorba de pareri pro sau anti blog, doar de cunoasterea avantajelor si dezavantajelor fiecarei situatii (cum ar fi comentariile injurioase, pentru cine publica pe net). Luminita Marcu are dreptul la o opinie, Luciat – la fel, le respect pe amandoua. Dar sa nu luam in deradere ideea de blog, generalizand ori “niveland” toate blogurile precum Procust.
29 noiembrie 2008 la 9:06 am
mi-a placut mica aplicatie logico-filosofica:
“Poţi fi sincer pînă la capăt într-un jurnal [...]? Eu cred că nu poţi fi, dacă eşti o persoană echilibrată mental şi integrată social. E imposibil. Eu, cel puţin, declar că nu pot”.
observ ca (aproape) toti moralistii si criticii romani se tem de critica.
29 noiembrie 2008 la 10:27 am
cat fight…
30 noiembrie 2008 la 1:48 pm
Draga Luciat, recunosc, eu te suspectez ca la un anumit nivel nu esti atat de “straina” totusi de aceasta lume literara “venerabila”. Ca propui insa alternative, toata stima si intr-adevar, fara sens aceasta morala…
1 decembrie 2008 la 12:37 pm
E o mică invidie care ne bucură; un blog curat, sincer şi amuzant, dă bătăiţă la funduleţ articolelor căznite din redacţii. De-aia te bagă înălţimea sa, Marcu, în seamă!
1 decembrie 2008 la 5:12 pm
ei, dar mersi, dar nu trebuia si nu mai stiu ce sa mai zic
1 decembrie 2008 la 5:50 pm
e drept ca din redactia/blogul ei n-o da nimeni afara. dar la o adica, luciat se lupta cu tot www-ul pt opiniile ei, cu prieteni , cu placuti si cu neplacuti. n-o vad intimidandu-se in fata unei alte redactii.
1 decembrie 2008 la 6:29 pm
@ uv – da’ nici vorba sa ma lupt cu tot www-ul
)))))))))))))))) si ma plictiseste ingrozitor lupta, in general. si fizic nu fac fata la redactii intregi, bre, ca nu sint wonder woman 
de intimidat m-as intimida repede, ca probabil mi s-ar spune imediat sa arunc naibii guma aia de mestecat, tztztz, ce obicei dezgustator 
regret sa te dezamagesc
1 decembrie 2008 la 11:20 pm
nici teroristii nu mai sunt ca pe vremuri:)
2 decembrie 2008 la 2:16 pm
[...] Reacţii la un editorial al Luminiţei Marcu despre bloguri, întâi la Dragoş, apoi la Terorista. [...]
2 decembrie 2008 la 3:40 pm
@ uv – da, s-a intors lumea cu susu-n jos