Hortensia
Hortensia Papadat-Bengescu, Fecioarele despletite, editura Eminescu, 1982
O, ce frumos ninge! Ce placut e la mine in casa, unde inca mai am curent electric – ce mirare ca mai am curent electric, dupa ce caldura si apa calda au disparut! Colac peste pupaza, tre sa postez despre Hortensia, ca asa am zis, sa scriu pe blog despre toate cartile pe care le citesc. Buuun, ia sa vedem noi… deci mi-a placut si-o sa recitesc si urmatoarele din ciclul Hallipa. Doamna literaturii romanesti si spaima copiilor de liceu e o romanciera adevarata, pe mine m-a facut curioasa, mi-a captat atentia, m-a tinut umpic si in suspans si m-a facut sa trec cu ingaduinta peste niste cuvinte aruncate cam cu furca uneori. Mare lucru sa n-ai de citit Hortensia pentru vreun examen! Stia ce face, nu era ageamie deloc. Si gata cu impresiile personale, restul dupa celelalte volume.
Simona Sora despre Drumul ascuns: “revansa in fata acelor critici care mai continua si azi sa o citeasca printr-o grila (subiectiv-obiectiv, feminin-masculin, social-abisal) inghitita odata cu traditia si netrecuta printr-o recitire veritabila si prin interogatiile sensibilitatii critice actuale.” Asta m-a facut s-o recitesc pe HPB: ma calca atit de tare pe nervi grila din paranteza incit… Iar promisiunea Simonei Sora, cum ca HPB nici vorba sa fi executat ce i-a zis Lovinescu, dimpotriva, ca a facut dupa capu’ ei, m-a innebunit de curiozitate.
Inca un citat din SS: “marea reusita a HPB sta chiar in mimarea obiectivitatii si a existentei unui narator obiectiv. La o lectura mai atenta insa, se poate vedea in ce masura reflectorii si multiplicitatea de voci din celelalte romane s-au pastrat, subsumindu-se unei constiinte intruzive, care e, din nou, cea a “Marii Papusarese”. A fost trucul unei mari prozatoare pentru a putea fi omologata intre modelele “datorite barbatilor, creatori ai intregii literaturi”. A fost o consimtire abila, pe largi spatii narative, intr-o structura epica elaborata si intr-un vast roman de familie, dar, in acelasi timp, o continuitate la nivel micro-narativ pe linia auto-analizelor din nuvelistica si din primele romane.” (am bolduit eu)
Mare problema asta: cum sa faci ca sa nu capeti imediat eticheta de “literatura feminina, subiectiva, lirica” deci minora si neinteresanta (eventual “autofictiune” in ziua de azi), dar nici sa nu executi vreo reteta macho? Cum sa faci sa nu-ti bati joc de ce te intereseaza cu adevarat, sa nu renunti la ale tale, sa nu fii ca muierustile alea care torc de incintare cind le spune unu’ ca vai, draga, dar ai o minte de barbat! (Sau, alta formula detestabila: ia te uita ce scriitoare buna, scrie ca un barbat!) Sa-i pacalesti mimind obiectivitatea prin mai multe subiectivitati insumate, intricate? Hm… Sa-i fi pacalit, e vorba de un roman aparut in 1925. Daca are dreptate Simona Sora, daca o sa-mi placa pina la capat HPB (cu rezervele de rigoare, ca am rezervele mele la toti romancierii interbelici, fara exceptie, nici unul nu e in vreun top de-al meu, cred), o sa fie o mare achizitie personala a anului 2009. Va spun clar ca da, vreau sa-mi placa HPB si vreau sa aiba dreptate Sora. Sa vedem.
Articole (RSS)
Comentarii (RSS)
8 ianuarie 2009 la 4:13 pm
Viata e scurta, lectura e luunga. Cu alte cuvinte, unii autori nu mai pot fi cititi, in timp ce pe altii ii recitesc periodic. De aceea o prefer pe Berberova: cum scrie, cum observa.
Felicitari pentru rabdare: o carte care nu ma entuziasmeaza in primele 50 de pagini nu o mai termin. Hortensia nu m-a entuziasmat. Asta nu insemna ca nu mi-a placut. Dar parca nu as mai citi o carte in plus semnata de ea.
8 ianuarie 2009 la 4:14 pm
@ silviu – o, ba da, m-a entuziasmat! nu tineam minte sa fie asa meseriasa, cred ca de aia
8 ianuarie 2009 la 4:20 pm
Ma faci curios sa mai citesc niste pagini
8 ianuarie 2009 la 4:21 pm
@ silviu – si tu ma faci sa am emotii cum o sa ti se para
8 ianuarie 2009 la 4:27 pm
ai scris “meseriasa” in comentariu si m-ai “zgandarit”. Cred ca daca foloseai alt cuvant nu m-as fi gandit sa mai citesc ceva de Hortensia.
8 ianuarie 2009 la 4:57 pm
mie Hortensia mi-a placut la nebunie la 15 ani. si de atunci, in fiecare an, imi promit sa o citesc/recitesc serios. da’ nu-sh cum se face ca nu apuc si nici nu am in biblioteca. sunt foarte curioasa ce-o sa zici la final de hallipi si ma bucur ca o citesti.
9 ianuarie 2009 la 12:19 am
Off topic (intr-un fel
): Ai scris la misto “umpic”? Ca vad tot mai des pe bloguri si incep sa-mi pun intrebari, daca nu cumva s-a schimbat ortografia, de cand am plecat io din tzara…
9 ianuarie 2009 la 12:57 am
e la misto, relax..
9 ianuarie 2009 la 1:05 am
mi-ai amintit de o scriitoare “meseriasa” despre care s-a spus, admirativ, ca “uite, domle, ca scrie ca un barbat” – marguerite yourcenar. faimoasele ei memorii ale lui hadrian merita oricind recitite.
9 ianuarie 2009 la 1:10 am
scuze ca am am raspuns in locul gazdei, scuze..
9 ianuarie 2009 la 1:18 pm
CONCURS : O “Scrisoare fara litere” pentru tine!
Un fragment din cartea “Scrisoare fara litere”, autor Grosu Brindusa Luciana, editura Paralela 45, asteapta un raspuns!
Raspunde la intrebare si poti castiga cartea gratuit!…
http://scrisoarefaralitere.blogspot.com/
9 ianuarie 2009 la 2:25 pm
@ silviu – pai da, te cred, ca si mie mi s-a parut socant, altele imi ramasesera in cap despre hpb, niste chestii plicti si obositoare, da’ iaca ca nu-i asa
@ zum – m-am apucat de urmatoarea
@ ana – ortografia s-a schimbat in sensu ca e corect “nicio” si “niciun”
@ ioana nitulescu – mi-a placut si mie yourcenar si as fi vrut sa recitesc macar piatra filosofala, mai de curind, aparuse la Cotidianul, dar n-am apucat…
9 ianuarie 2009 la 2:50 pm
asta parca-i un concurs de-ala din dilemateca
9 ianuarie 2009 la 2:56 pm
@luciat: foarte interesant ce scrii tu acolo, dar din cauza ta am sa-mi cumpar cartea Simonei Sora (oricum aveam de gand!) si nu pe HPB – c-o am:)
a scris fata o carte si vrea sa-si faca reclama, ce vezi neobisnuit in asta?
@zum: culmea este ca si mie mi-e placut hortensia la 15 ani, desi era ‘la impuse’; m-au enervat ingrozitor colegii mei teribilisti cretinoizi care o injurau de mama focului! cel mai mult mi-a placut ‘concertul’, dar si ‘fecioarele’ mergea destul de ok si cred c-ar merge si acum
@vic: iar esti rau
9 ianuarie 2009 la 3:07 pm
@ vic – auci, de cind n-am mai luat eu dilemateca! de ce nu se vinde linga blocu meu?
concursul fara litere cred ca se cheama marketing
iti dai seama ce trepidez de emotie ca as putea cistiga un exemplar dintr-o carte de care n-am auzit niciodata? si cu atit mai mult cu cit blogul pe care mi se ofera sansa asta e foarte frumos colorat
si in textul din carte e un Sceptru de Topaz, atita am vazut, ca de nerabdare n-am mai citit, ma tot gindesc ce sa raspund eu atit de minunat incit sa cistig!
nu stiu de ce e atit de greu marketingul asta, zau
9 ianuarie 2009 la 3:07 pm
@ capricornk13: reclama se plateste. spamul e moca.
ma rog, mai sint si alte diferente, dar tu esti prea buna ca sa te prinzi care-s alea.
9 ianuarie 2009 la 4:23 pm
eu am banat-o pe brandusa luciana, nu pentru ca da spam (imi place initiativa), ci pt kitsch. poate aude si isi ia un grafician
9 ianuarie 2009 la 4:55 pm
Brandusa a “comentat” si la mine pe blog, la ultimul post. Pana acum nu a binevoit sa raspunda. Ceea ce a facut ea este spam, dar poate nu a stiut ca face spam…
9 ianuarie 2009 la 5:56 pm
@capricornk13: si pe mine ma enervau colegii care o injurau in liceu.
Am citit si eu cu mare placere HPB. Nu stiu dc, dar mie mi-a placut tare mult concertul, pe care l-am citit primul pentru ca de… era obligatoire… dar apoi am citit si drum ascuns… putin mai ciudatica din cate imi amintesc eu… caci a trecut ceva vreme. Totusi, imi ramane in amintire ca una dintre cartile care mi-au placut tare de pe atunci.. Ma refer la cele din bibliografie
16 ianuarie 2009 la 2:17 pm
@Luciat, Citeste si Femeia in fata oglinzii si nuvelele, sigur o sa-ti placa, eu le predau intotdeauna studentelor de la Litere pentru ca sunt mai haioase decit romanele.
16 ianuarie 2009 la 3:39 pm
@ mayuma – mda, ar trebui, cred ca nu le-am citit niciodata. acum, in orice caz, ma simt o persoana adulta si serioasa, daca citesc 3 de hpb. daca mai citesc si altele imi fac singura statuie