Cargo cult
Ca sa nu ziceti ca schimb subiectul, nu scriu despre alte carti (mai citesc si literatura intre timp) pina nu termin cu Dawkins. Un citat despre cultele cargou din Melanezia si Noua Guinee:
“Modelul general este acelasi pentru toate cultele cargou, de la cele mai timpurii, din secolul nouasprezece si pina la cele mai vestite, dezvoltate in urma celui de al Doilea Razboi Mondial. Se pare ca, de fiecare data, insularii au fost dati peste cap de minunatele obiecte aflate in posesia imigrantilor albi veniti pe insulele lor, inclusiv administratorii, soldatii si misionarii. Se pare ca ei au fost victimele celei de a treia legi a lui Arthur C. Clarke, pe care am citat-o in capitolul al doilea, “Nici o tehnologie indeajuns de avansata nu se deosebeste de magie”.
Insularii au observat faptul ca albii care se bucurau de posesia acestor minunatii nu le faceau niciodata ei insisi. Atunci cind acestea aveau nevoie de reparatii, ei le trimiteau in alta parte, si apareau altele noi, ca “incarcatura” pe vase, sau, mai tirziu, avioane. Nici un alb nu putea fi vazut facind sau reparind nimic, ei nefiind vazuti, intr-adevar, ca facind nimic ce ar fi putut fi considerat drept o munca utila (statul la birou rasfoind hirtii fiind, in mod evident, un fel de practica religioasa). Este, atunci, evident faptul ca “cargourile” trebuie sa aiba o origine supranaturala.
[...]
Un foarte cunoscut cult de pe insula Tanna din Noile Hebride (cunoscute din 1980 sub numele de Vanuatu) exista si in prezent. El este centrat pe o figura mesianica numita John Frum. Referintele la John Frum din documentele oficiale guvernamentale merg pina in 1940, insa, chiar si la un mit atit de recent precum acesta, nu se stie exact daca el a existat ca persoana reala sau nu. O legenda il descrie ca pe un om de statura mica, cu o voce ascutita si par decolorat, purtind o haina cu nasturi sclipitori. El a facut niste profetii ciudate, si s-a facut remarcat indreptind oamenii impotriva misionarilor. In cele din urma, dupa ce a promis ca va reveni triumfator si va aduce cu sine un cargou plin de minunatii, s-a intors la stramosii lui. Viziunea sa apocaliptica include “un mare cataclism; muntii se vor prabusi iar vaile se vor umple; cei batrini isi vor recapata tineretea iar boala va disparea; albii vor fi alungati de pe insula, si nu se vor mai intoarce niciodata; iar cargourile vor sosi in mare numar, astfel incit fiecare va avea atit de mult cit si-a dorit”.
Lucrul cel mai ingrijorator pentru guvernamint, John Frum a profetit ca, la a doua sa venire, va aduce o moneda noua, imprimata cu imaginea unui cocotier. De aceea, oamenii trebuie sa scape de toti banii oamenilor albi. Acest lucru a dus, in 1941, la o frenezie a cumparaturilor – oamenii au incetat sa mai lucreze, economia insulei avind de suferit in mod serios. Administratia coloniala i-a arestat pe instigatori, dar nimic nu a putut suprima cultul, bisericile si scolile misionare fiind parasite.”
(Richard Dawkins, Himera credintei in Dumnezeu, trad. Victor Godeanu, Curtea Veche – p. 210-212.)
Articole (RSS)
Comentarii (RSS)
23 martie 2009 la 8:00 pm
comentariul care îmi trece acum prin cap este “Da, şi?”
Adică, e un post pur informational (gen wikipedia), sau încearcă să spună şi altceva (legat probabil de discuţia de la “De ce?”)?
24 martie 2009 la 12:52 am
Pai zice Dawkins (p239 in cartea mea):
“I don’t want to make too much of the cargo cults of the South Pacific. But they do provide a fascinating contemporary model for the way religions spring up from almost nothing. In particular, they suggest four lessons about the origin of religions generally, and I’ll set them out briefly here. First is the amazing speed with which a cult can spring up. Second is the speed with which the origination process covers his tracks. John Frum, if he existed at all, did so within living memory. Yet, even for so recent a possibility, it is not certain whether he lived at all. The third lesson springs from the independent emergence of similar cults on different islands. The systematic study of these similarities can tell us something about human psychology and its susceptibility to religion. Fourth, the cargo cults are similar, not just to each other but to older religions. Christianity and other religions that have spread worldwide presumably began as local cults like that of John Frum. Indeed, scholars such as Geza Vermes, Professor of Jewish Studies at Oxford University, have suggested that Jesus was one of many such charismatic figures who emerged in Palestine around his time, surrounded by similar legends. Most of those cults died away. The one that survived, on this view, is the one that we encounter today. And, as the centuries go by, it has been honed by further evolution (memetic selection, if you like that way of putting it; not if you don’t) into the sophisticated system – or rather diverging sets of descendant systems – that dominate large parts of the world today.”
Tapirule, nu vrei sa citesti si tu cartea? Ca ma dor mainile de la citat
24 martie 2009 la 4:04 am
pai sa iau salariul întâi. Sau poate o găsesc la bibliotecă.
Pai asta e cheia, pe care Dawkins nu ştiu dacă o dezvoltă.
Culmea este că pot interpreta asta din prisma evolutionistă, care spune că o specie tinde să păstreze şi să dezvolte caracteristici care au un rol important în existenţa speciei, şi să discard acele caracteristici care reprezintă un bloc evoluţionist sau care nu sunt necesare sau eficiente. Faptul ca “susceptibilitatea la religie” este o trăsătura universal caracteristică a lui homo sapiens, păstrată şi dezvoltată înca de la naşterea speciei, îmi spune că este o trăsătura importantă şi necesară, de care nu poţi scăpa (şi nici nu ar fi indicat dealminteri, pentru ca natura ştie mai bine) scriind o carte. Şi faptul că nu a dispărut (aşa cum a dispărut coada când nu am mai avut nevoie de ea) îmi spune că înca mai avem nevoie de ea.
24 martie 2009 la 7:56 am
@tapirul: ok, sa zicem ca e necesara (doar o demonstreaza si evolutionismul:) dar mie asta mi se pare mai degraba trist…
24 martie 2009 la 10:11 am
@ Tapirul:
O trasatura universal caracteristica a lui homo sapiens este si setea de sange.
Sa spui “sa imbratisam religia pentru ca este demonstrata de evolutionism” mi se pare la fel cu a spune ca porunca “sa nu ucizi” din bibile ar trebui ignorata, ca natura stie mai bine.
Da, am evoluat din maimute antropoide sociale. Care vaneaza si merg la razboi (vezi cimpanzeii, case in point). Agresivitatea este una din trasaturile noastre fundamentale. Dar incercam sa depasim conditia de animal, creem legi si reguli pentru a trai in societati din ce in ce mai complexe, aspiram catre pace, libertate si egalitate. Pe scurt, ne straduim din rasputeri sa evoluam, ceea ce presupune renuntarea la unele trasaturi universale si inlocuirea lor cu altele. Pe care acum suntem in masura sa le alegem.
24 martie 2009 la 10:24 am
@tapirul:
Poti sa citesti aici:
http://www.rifters.com/real/2008/10/understanding-sarah-palin-or-god-is-in.html
Peter Watts incearca sa explice acolo stiintific de ce comunitatile religioase au mai mult succes in conditii dificile decat comunitatile laice. Te avertizez ca tonul va fi usor condescendent, insa omul are un doctorat in biologie marina si stie sa isi citeze sursele.
24 martie 2009 la 10:34 am
@ Tapirul:
Si daca tot ajungi unde zice Laur, iti recomand sa descarci Blindsight si sa o citesti, cand ai timp. E gratuita, nu trebuie sa astepti salariul
24 martie 2009 la 11:38 am
@nlarece:
24 martie 2009 la 11:41 am
@ Laur: incep sa ma simt din ce in ce mai mult ca un misionar intru stiinta… mai bine ma opresc
24 martie 2009 la 1:12 pm
exista o regiune in creier care se excita in timpul rugaciunii.
daca aceeasi regiune este excitata artificial, posesorul creierului “simte” o prezenta; o entitate invizibila.
pentru un ateu ca mine, acest lucru e dovada ca rugaciunea (si credinta) sint bazate pe un fel de autosugestie.
pentru un credincios, e dovada ca sintem prin constructie capabili de a-l adora (si recepta) pe “dumnezeu”.
sau nu?…
* * *
m-am desfatat anul trecut cu o serie de texte pe tema “Does science make belief in God obsolete?”:
http://templeton.org/belief/
sint suficient de scurte si accesibile, si au raspunsuri care acopera spectrul intre “da, absolut!” si “nu, absolut!”. imi permit sa le recomand.
24 martie 2009 la 2:37 pm
@Gingav: The Templeton Foundation este o organizatie crestina, cu scopul declarat de a folosi metode stiintifice pentru a-l ‘descoperi’ pe Dumnezeu. E bine de precizat
“We are trying to persuade people that no human has yet grasped 1% of what can be known about spiritual realities. So we are encouraging people to start using the same methods of science that have been so productive in other areas, in order to discover spiritual realities.”
—Sir John Templeton, Interview with Financial Intelligence Report
24 martie 2009 la 2:45 pm
Laur, nu cred ca “e bine de precizat”. recunosc ca eu, daca stiam asta, n-as fi citit articolele de acolo.
24 martie 2009 la 3:03 pm
@Gingav:
“Does science make belief in God obsolete?”
Raspunsuri:
Yes: 1
Maybe: 4
No: 8
Si vorbim acolo de oameni de stiinta, nu de marea majoritate. Cumva mi se pare ca esantionul lor nu e reprezentativ
Si daca tu crezi ca asta e o intamplare, cauta Templeton Prize pe Wikipedia:
“The Templeton Prize is a prize given out annually by the Templeton Foundation. Established in 1972, it is awarded to a living person who, in the estimation of the judges, “has made an exceptional contribution to affirming life’s spiritual dimension, whether through insight, discovery, or practical works.”
[...]
The monetary value of the prize (795,000 GBP or approx. 1.4 million US dollars in 2006) is adjusted so that it exceeds that of the Nobel Prizes, as Sir John felt, “spirituality was ignored” in the Nobel prizes.”