Listele mele pt Bookfest

Bookfest, cu Cehia invitată. Listele mele cu ocazia asta, mai jos. Dar întâi un sfat prietenesc: mergeţi mâine la 12 în pavilionul C1, scena Arena, să-i vedeţi şi ascultaţi pe Valerie Miles, Jose Maria Merino şi Simona Sora, într-o discuţie despre literatură (mai ales spaniolă). Evident, ar fi bine să vă luaţi şi Antologia alcătuită de Valerie Miles şi apărută la Univers, că merită cu vârf şi îndesat, dar asta o să vedeţi voi – dincolo de antologie, aflaţi că Valerie Miles e singura fiinţă de pe planeta asta care a văzut, citit şi studiat toate, toate, chiar toate hârtiile pe care le-a lăsat Roberto Bolaño în urmă (scria de mână, n-avea bani de computer). Are cheia casei şi a operei lui 🙂 (şi, culmea, n-are bodyguarzi cu ea!). Iar Jose Maria Merino scrie absolut delicios.

OK, listele mele:

10 traduceri

Coetzee, Elizabeth Costello, trad. Irina Horea, ed. Humanitas – o să fac infarct de câteva ori citind cartea asta, ştiu dinainte.

Jan Hus, Scrieri despre credinţă, trad. Anca Irina Ionescu, ed. Oscar Print – sunt 600 de ani de la moartea lui Hus, omul a dat peste cap biserica pentru totdeauna, mor de curiozitate să citesc. Iar scrierile lui n-au mai fost traduse decât în franceză, mai demult, din câte am auzit, deci cartea asta ar trebui să fie o mare chestie.

Tavares, Alte cinci plimbări prin cartier, trad. Corina Nuţu, ed. Allfa.

Vila-Matas, Sub semnul lui Dylan, trad. Adina-Ioana T. Vladu, ed. Allfa.

Houellebecq, Supunere, trad. Daniel Nicolescu, ed. Humanitas. E cea mai tare noutate, cred, din tot târgul. Am citit-o în fr, o să şi scriu despre ea. N-a devenit autorul islamofil, don’t worry! Dimpotrivă.

Paul Celan, Opera poetică I, trad. George State, ed. Polirom

Jess Walter, Viaţa financiară a poeţilor, trad. Bogdan Coşa, ed. Polirom – pur şi simplu nu pot rezista la un asemenea titlu!

Rachel Joyce, Incredibilul pelerinaj al lui Harold Fry, ed. Litera

John Cheever, Falconer, ed. Nemira

Pound, Opere I. Poezii 1908-1920, trad. Mircea Ivănescu şi Radu Vancu, ed. Humanitas.

10 autohtone

 – Radu Vancu, 4 A.M. Cantosuri domestice, ed. Max Blecher

– Simona Popescu, Autorul, un personaj, ed. Paralela 45

– Svetlana Cârstean, Gravitaţie, ed. Trei

– Mihai Iovănel, Roman poliţist, ed. Tact

– Cristian Teodorescu, Şoseaua Virtuţii. Cartea Câinelui, ed. Cartea Românească

– Adina Rosetti, De zece ori pe buze, ed. Curtea Veche

– Liviu Radu, Între cer şi pământ, ed. Nemira

– Ana Dragu, Mâini cuminţi. Copilul meu autist, ed. Polirom

– Bogdan Ghiu, Totul trebuie tradus. Noua paradigmă. Un manifest, ed. Cartea Românească

– Anca Vieru, Felii de lămâie, ed. Polirom

 

10 speciale, pe care le am deja 🙂

(de la ed. Univers,

cu care lucrez eu şi unde e colecţia Globus, coordonată de mine,

deci feel free să consideraţi că fac reclamă aici)

Clarice Lispector, Patimile după G.H., trad. Dan Munteanu Colan (în Globus – asta e preferata mea dintre toate cărţile lui Lispector, dacă vreţi să citiţi doar una de ea, citiţi-o pe asta – atenţie, e complicată până la vertij!).

Meir Shalev, Roman rusesc, trad. Gheorghe Miletineanu („E una din cartile pentru care simt ca merita totul: si asteptarile inselate, si timpul pierdut cu alte carti ce ademenesc cu promisiunile lor doar pentru a constata ca-mi raman straine, ca isi subestimeaza cititorii sau incearca sa ii pacaleasca prin trucuri cunoscute, lucruri pe care oricine a gustat din bucuriile si dezamagirile lecturii le simte la un moment dat. Aici avem miracole la tot pasul, ca in cele mai frumoase carti ale realismului magic, trebuie doar sa vrei sa le vezi” – de aici)

O mie de păduri într-o ghindă. Mari scriitori de limbă spaniolă aleg paginile preferate din opera lor, antologie editată de Valerie Miles, trad. Lavinia Similaru. Fără comentarii, că nu e nevoie.

Eduardo Caballero, Alt nume, altă uşă, trad. Iulia Bobăilă – povestiri („Iată o carte pe care să o citeşti încet şi cu inima strânsă, o carte pe care să o simţi aşa cum simţi ploaia bătând darabana pe geamurile unui azil situat chiar aici şi, în acelaşi timp, la hotarele visului: acest tărâm atât de îndepărtat şi, în acelaşi timp, atât de al nostru.” – din Prefața semnată de Jesus Ferrero).

Ismail Kadare, Viaţa, jocul şi moartea lui Lul Mazrek, trad. Marius Dobrescu (e cam singurul roman de dragoste al lui Kadare).

Gabriel Osmonde (Andrei Makine), Cele 20000 de femei din viaţa unui bărbat, trad. Irinel Antoniu (ştiu că-l iubiţi pe Osmonde!)

Romain Gary, Alint, trad. Irinel Antoniu (ghici cine e alintat aici 🙂 ).

Hakan Günday, Început şi sfârşit, trad. Sunia Iliaz Acmambet (un tânăr star în literatura turcă, o poveste cam aşa: „O fetiţă de unsprezece ani, Derdâ, este căsătorită forţat cu un bărbat care o ţine prizonieră într‑un apartament din Londra. Un băiat de unsprezece ani, Derda, se întreţine curăţând mormintele dintr‑un cimitir şi, de frica orfelinatului, ascunde lumii moartea mamei sale.” – de pe coperta a patra)

Emmanuel Kattan, Cărări clandestine, trad. Diana Crupenschi. (Mamă musulmană, tată evreu. Fiica, în căutarea identităţii, se mută din Canada în Ierusalim. Şi acolo dispare. De citit fără pauză.)

Alberto Mussa, Tronul reginei Jinga, trad. Laura Bădescu. (“Enigma unor crime sângeroase din secolul al XVII‑lea, tradiţii africane aduse de sclavi, o confrerie secretă – toate acestea se împletesc în firul unei poveşti spuse de diferiţi protagonişti, într‑un amestec de perspective şi rase care redă însăşi esenţa Braziliei. Iar deasupra tuturor se profilează figura misterioasei regine Jinga.” – de pe coperta a patra.)

 O bizarerie

 Tărâmul viselor, o aventură în culori cu animale și mii de flori, ilustrată de Millie Marotta, ed. Corint – am văzut-o recomandată pe Bookaholic, e o carte de colorat pt adulţi 🙂 Nu ştiu dacă găsesc şi creioane de colorat la Bookfest, dar o să caut.

spyphone sms download

6-7-8 aprilie, la Cinemateca Union

Foarte mişto idee, sper să aibă mult succes!

De pehttp://www.poetic.ro/:

“Într-un festival independent, am reunit ecranizări celebre, documentare clasice și booktrailere, dublate de dezbateri și lansări de carte.

Emineschool BFF vă invită la trei zile de proiecții, discuții și întâlniri cu scriitorii la cinema și cu filmul prin literatură.”

Programul aici.

Matei Vişniec, o alegere safe

Romanul câştigător la Premiile Augustin Frăţilă 2013 e Negustorul de începuturi de roman de Matei Vişniec, după „Cronicile genocidului”, de Radu Aldulescu (2012) şi „Matei Brunul”, de Lucian Dan Teodorovici (2011).

Puteţi vedea aici punctajele tuturor bloggerilor. Eu am votat aşa:

5 puncte – Ruxandra Cesereanu, „Un singur cer deasupra lor”
4 puncte – Matei Vişniec, „Negustorul de începuturi de roman”
3 puncte – Bujor Nedelcovici, „Jurnalul unui cântăreţ de jazz”
2 puncte – Liliana Corobca, „Kinderland”
1 punct – Dan Stanca, „Boala şi visul”

M-am potrivit la voturi doar cu Virginia Costeschi, dintre ceilalţi 21 de bloggeri din juriu.

Felicitări domnului Matei Vişniec, e foarte bine că a câştigat, cu el Augustin Frăţilă e deja un premiu respectabil, după seria asta de trei câştigători cu care nimeni nu se poate face de râs.

Depinde şi ce vrei în viaţă, pentru unii s-ar putea ca “respectabil” să nu fie de ajuns. Sunt două condiţii de reuşită a unui astfel de premiu: să nu te faci de râs cu vreun câştigător penibil (asta s-a rezolvat, nici un risc aici) şi să alegi o carte chiar de răsunet (nu e cazul, să fim serioşi). E riscant să mergi cu ceva răsunător, e boring să mergi cu ceva respectabil, trebuie ales între cele două variante – asta e singura alegere care contează, de fapt. Și nu e câtuși de puțin alegerea bloggerilor, care sunt chemați doar să valideze alegerea criticilor. Eu, de exemplu, între cartea Ruxandrei Cesereanu şi a lui Matei Vişniec am ales aşa, cu şublerul, vorba cuiva de pe FB, nu ţineam neapărat nici la unul, nici la celălalt dintre cele două titluri. Şi sunt destul de pasională şi impulsivă de felul meu în privinţa cărţilor.

Păcat şi că n-a intrat pe lista scurtă cartea Tatianei Niculescu-Bran, Povestea domniței Marina și a basarabeanului necunoscut, cum aş fi vrut eu. Era acum un moment bun pentru asta? Era, oameni buni!

Deci: rezultat suficient de bun cât să continue autorii să spere că vor câştiga 10.000 de euro în anii următori, insuficient ca să conteze cu adevărat pentru cititori. Pentru bieţii bloggeri, mă tem că a fost mai degrabă o pacoste decât o plăcere.

Am dat mai sus punctajul meu oficial, acum îl completez, hors concours:

6 puncte – Adrian Schiop, Soldaţii, Poveste din Ferentari

Văzute

photo(1)

Ce mi-am luat, înainte să mi se termine banii, vedeţi în poză. Dacă vă uitaţi cu atenţie, o să descoperiţi în teanc doi Tavares, unul la All, Cinci plimbări prin cartier (din păcate e eclipsat de romanul lui Codin Maticiuc, despre care se vorbeşte mult mai mult, dar voi să nu vă lăsaţi, căutaţi plimbările lui Tavares şi-o să-mi mulţumiţi după aia), celălalt, Să înveţi să te rogi în era tehnologiei, la editura Vivaldi. Sunt complet buimăcită de ofertele bizare ale unor edituri, trebuie să sapi binişor la Gaudeamus ca să găseşti ce-ţi trrrebuie.

Standul cel mai frumos în ochii mei din tot târgul: Baroque Books & Arts. Elegant fără efort, mi-a sssmulsss un sssussspin din sssuflet:

baroque

 

Cu Klaus Iohannis n-am poză, sorry, n-am răzbătut prin marea aia de oameni.

Telegramă

Luna asta aleg eu TIUKpoemul săptămânii. Prima dintre cele cinci poezii din noiembrie îi aparţine lui Bolaño şi e tradusă de Radu Vancu. Se cheamă Godzilla în Mexic şi am luat-o direct de pe blogul traducătorului, unde mai găsiţi şi altele, în caz că sunteţi curioşi cum sună poetul Bolaño. (Mă bucur tare mult de invitaţia celor de la Tiuk, e pentru mine o plăcere perfectă: nu tre să fac ni-mi-ca decât să aleg ceva mişto 🙂 )

Primit cele cinci cărţi alese în finala premiului Augustin Frăţilă:

Un singur cer deasupra lor, de Ruxandra Cesereanu, Bucureşti, Ed. Polirom
Kinderland, de Liliana Corobca, Bucureşti, Ed. Cartea Românească
Jurnalul unui cântăreţ de jazz, de Bujor Nedelcovici, Bucureşti, Ed. Allfa
Boala şi visul, de Dan Stanca, Bucureşti, Ed. Tracus Arte
Negustorul de începuturi de roman, de Matei Vişniec, Bucureşti, Ed. Cartea Românească

Am citit pe FB şi aiurea diverse indignări, puţin diferite faţă de alţi ani: nu se mai plânge lumea atâta de vreo carte aleasă, ci de cele care n-au intrat pe listă. E un progres 🙂 Nu comentez alegerile astea, pentru că n-am citit cărţile pe care le voiau alţii, habar n-am dacă meritau mai mult etc. O să citesc şi eu cartea lui Adrian Şchiop, na, ce să fac, trebuie, dacă toată lumea bună se extaziază… Om vedea.

Am răsfoit cele 5 primite. Deocamdată, nu mă aştept să-mi placă Boala şi visul (a citit cineva vreodată un roman de Dan Stanca? dintre cei care vin pe aici, adică) sau Jurnalul… – ar fi ceva să am surpriza vieţii mele, nu? M-am apucat de Kinderland – asta m-a atras cel mai mult, pe moment. E cu copii rămaşi singuri pe-acasă, când părinţii muncesc în străinătate etc. Fireşte că e rurală, cu muls de capre şi tot tacâmul, da’ asta-i viaţa, mă resemnez, sper la multe chestii sofisticate din partea lui Vişniec, să contrabalanseze.

Nici una din cele 5 nu era pe wishlistul meu scurt. Mă interesa să citesc altele mai degrabă, de Adrian Şchiop, de Marin Mălaicu-Hondrari (de asta eram cel mai curioasă, de fapt), de Florin Lăzărescu (sau de asta eram cel mai curioasă?), de Dora Pavel şi de Tatiana Niculescu Bran. Voila, deşi n-am citit nimica, tot fac o listă scurtă, pe baza altor cărţi scrise de aceiaşi autori (oops, sau pe bază de recenzii, că de Adrian Şchiop n-am mai citit nimic, dar mi-au plăcut articolele lui despre manele – apropo, detest nu doar manelele, ci şi muzica “lăutărească autentică” sau muzica “populară adevărată”, da’ n-are a face).

Mai vorbim. Sunt o ticăloasă şi-o nemernică, ştiu, scriu rar pe-aici, da’ am fost şi răcită, să ştiţi, am tuşit şi-am strănutat de mi-am speriat colegii de apartament, căţelul şi pisicile. Ceea ce vă doresc încălzire ca lumea în apartamente, nu ca la mine în bloc!

Premiul literar Augustin Frăţilă 2014

Particip şi eu anul ăsta. O să fac parte dintre blogerii care citesc cele cinci cărţi finaliste, alese de criticii Daniel Cristea-Enache, Tudorel Urian şi Alex Ştefănescu. Sunt sigură că ştiţi, dar vă amintesc că e un premiu acordat unui roman românesc apărut în anul precedent, că suma oferită câştigătorului de organizatori e destul de consistentă (10.000 de euro) şi că la cele două ediţii precedente au fost premiate Matei Brunul de Lucian Dan Teodorovici şi Cronicile genocidului de Radu Aldulescu. Destul, zic eu, ca să merite, dincolo de toate controversele care au fost. Matei Brunul mi-a plăcut şi mie, iar despre Radu Aldulescu am văzut destule chestii de bine, deşi n-am apucat să şi citesc vreo carte de-a lui. Evident, eu aş fi premiat probabil alte două cărţi, în 2012 Dulcea poveste a tristului elefant de Diana Adamek, iar în 2013 Hotel Universal de Simona Sora, dar cine ştie, poate anul ăsta chiar o să iasă premiantă cartea mea preferată – să vedem care-o fi aia, că n-am mai citit lit ro fresh în ultima vreme.

Mâine se anunţă finalistele, sunt foarte, foarte curioasă, vedem la final cum o să mi se pară selecţia criticilor. Deocamdată, m-am uitat pe lista celor 65 de romane înscrise. Deja e ceva că sunt 65, ar fi de unde să alegi 5. Uitaţi-vă şi voi pe-acolo, vă rog, şi spuneţi-mi cine lipseşte. Ştiu că, de exemplu, Marta Petreu nu şi-a înscris romanul la o ediţie anterioară, şi ar fi fost clar că merita măcar un loc în primele 5. Cine stă deoparte anul ăsta? (Întreb pe bune, chiar sunt în urmă cu noutăţile.)

N-am citit şi m-aş bucura să citesc Un american la Chisinau de Dumitru Crudu, Do not cross de Dora Pavel, Amorţire de Florin Lăzărescu, Negru şi roşu de Ioan T. Morar, Lunetistul de Marin Mălaicu-Hondrari, Un cer deasupra lor de Ruxandra Cesereanu, Povestea domniței Marina și a basarabeanului necunoscut de Tatiana Niculescu Bran, Soldaţii. Poveste din Ferentari de Adrian Şchiop, Negustorul de începuturi de roman de Matei Vişniec, Kinderland de Liliana Corobca, La mine-n cap de Lavinia Bălulescu, O telenovelă socialistă de Doru Pop, Poker. Black Glass de Bogdan Coşa, Cei o suta. Agnus Dei de Gheorghe Schwartz, dar mai sunt şi altele interesante.

Mi-e frică de Cimitirul lui Teleşpan şi de Pata violetă (ar fi culmea sadismului să mă pună cineva să jurizez cartea aia care cică e inspirată parţial după blogul meu!).

Găsesc acolo tot felul de chestii. O editură care se cheamă „Autograf MJM” – numai la Michael Jackson mă gândesc, deşi habar n-am de la ce-ar putea să vină M-ul din final. Mă bucur să găsesc o carte self-published (habar n-am cum e cartea respectivă, are totuşi un titlu interesant şi o copertă simpatică; oricum, cred că self-publishingul merită explorat, mai ales că romanul respectiv a apărut simultan în engleză şi română, o idee foarte bună care ar merita aplicată, măcar în variantă e-book, şi pentru cărţi apărute la edituri respectabile, dacă s-ar putea). Un roman e apărut la editura Cristimpuri (cărţi ortodoxe prin poştă, zice google). Altul la editura Sfântul Ierarh Nicolae („un roman de dragoste captivant și dramatic”) – surprinzătoare lumea editorială ortodoxă!

Cum se scrie un roman oraş?

La Institutul Cervantes, de pe 9 octombrie, un atelier de scriere creativă cu o idee minunată: zece scriitori de limbă spaniolă (dintre cei mai mari, începând cu Borges şi terminând cu Cabrera Infante) cu textele pe masă, disecate şi analizate la microscop să se vadă ce microorganisme geniale mişună pe-acolo, apoi exerciţii de stil, de pus microorganismele depistate la lucru în alte texte, chiar ale participanţilor. Cu alte cuvinte, cel mai bun exerciţiu posibil pentru cineva care vrea să scrie şi îi plac monştrii spanioli, ăia de mare tonaj.

Atelierul va fi ţinut de Simona Sora, primul om de pe planeta asta la care mă gândesc eu când e vorba de literatură în spaniolă. Ne-am cunoscut, ne-am întâlnit la câteva cafele, nu doar i-am citit cărţile (excelente, toate, uitaţi-vă după ele şi n-o să vă pară rău!) – ştiu ce zic dacă vă îndemn să vă duceţi la atelierul ăsta în caz că vă trece prin cap că n-ar fi rău să ştiţi cum au făcut oameni ca Borges şi Bolaño ca să-şi scrie mega-capodoperele. Oricum, nu există chestie mai mişto în materie de ateliere de creative writing, sunt foarte invidioasă pe tinerii de azi, care au asemenea instrumente la dispoziţie, numai să întindă mâna după ele.

Programul atelierului (preluat de pe situl Institutului Cervantes):

Atelier de scriitura creativa: Secretele capodoperei

Atelierul, sustinut de scriitoarea Simona Sora, consta in 10 sesiuni de cite doua ore, o sedinta pe saptamina dupa urmatorul program:

Ziua 1 (09.10.2014): Jorge Luis Borges,  povestirile „Intrusa“, „Borges si eu“„Celalalt“ (cum se construieste o povestire)

Ziua 2 (16.10.2014): Roberto Bolaño, Detectivii salbatici  (cum se evita, în descrierea violentei, oroarea)

Ziua 3 (23.10.2014):  Ernesto Sábato, Înainte de tacere (cum se scrie un testament literar)

Ziua 4 (30.11. 2014): Carlos Fuentes, Crezul meu (cum se scrie o carte-dictionar)

Ziua 5 (06.11. 2014): Javier Marías, Mîine în batalie sa te gîndesti la mine (metode de subminare a propriei naratiuni)

Ziua 6 (13.11. 2014): Adolfo Bioy Casares & Jorge Luis Borges, Povestiri scurte si extraordinare (cum se scrie în doi)

Ziua 7 (20.11.2014): Miguel Delibes, Cinci ore cu Mario (cum rezista un roman-monolog)

Ziua 8 (27.11.2014): Mario Vargas Llosa, Scrisori catre un tînar romancier (cum se reconstituie „o discreta autobiografie“)

Ziua 9 (04.12 2014): Juan Carlos Onetti, Despartiri (cîteva forme de ambiguitate)

Ziua 10 (11.12. 2014): Guillermo Cabrera Infante, Havana unui infante defunct (cum se scrie un roman-oras).

 

Participanţi

Simona Sora

Entidades Organizadoras

Instituto Cervantes (Bucarest)

Precio / Pretul atelierul: 300 RON